vineri, 21 august 2020

Rivulus Dominarum. Vestigii arheologice din Baia Mare – Centrul Istoric

 








 
Rivulus Dominarum. Vestigii arheologice din Baia Mare – Centrul Istoric
Primele investigaţii arheologice în Centrul Istoric al Băii Mari au fost întreprinse în anul 1959 de către Dumitru Protase de la Institutul de Arheologie din Cluj Napoca şi Elena Kovács de la Muzeul din Baia Mare. Aceştia au efectuat o mică săpătură de salvare determinată de descoperirile făcute la săparea fundaţiilor blocului de la intersecţia străzilor Dacia şi Ţibleşului, identificând urmele unui atelier pentru prelucrarea metalelor în care s-au păstrat circa 30 de oale, resturi de foale şi unelte de fier ce au fost datate în secolele. XV-XVI.
La finele anilor ’60 muzeul din Baia Mare a efectuat cercetări arheologice în Piaţa Cetăţii – Ţintirim, fiind dezvelită o bună parte din ceea ce s-a mai păstrat din fosta biserică parohială Sf. Ştefan. Au fost descoperite cu acest prilej mai multe artefacte medievale şi un inel de aur cu diamant, care datează, foarte probabil, din secolul XVI. Detalii despre aceste cercetări nu se mai păstrează, documentaţia arheologică nu a fost realizată.
Săpăturile arheologice de salvare efectuate de Georgeta Maria Iuga, de la Muzeul din Baia Mare, în anul 1989, pe strada Dacia cu prilejul edificării casei Parohiale Reformate, au scos la lumină mai multe fragmente ceramice, cahle şi creuzete databile în sec. XVII-XIX.
Modificarea legislaţiei privind protejarea siturilor arheologice prin Ordonanţa Guvernului nr. 43 din 2000 a dus la schimbarea atitudinii faţă de monumentele istorice şi arheologice şi, implicit, la creşterea numărului de supravegheri arheologice şi săpături preventive. Astfel, proiectele de investiţii demarate de municipalitate precum şi proiectele proprietarilor de imobile din Centrul Istoric al oraşului au fost supuse investigaţiilor arheologice obţinându-se informaţii consistente cu privire la istoria medievală a oraşului.
Săpăturile arheologice preventive din cadrul proiectului Busines Center Millennium III (2002-2004) s-au desfăşurat în Piaţa Libertăţii (M4), la clădirile denumite convenţional M1 – str. Vasile Lucaciu, nr. 2 – Hanul Vulturul Negru, M2 – str. Piaţa Libertăţii nr. 17 şi M3- str- Piaţa Libertăţii nr. 15 – casa Lendvay Márton.
Săpăturile de la M1 au scos la lumină o mare cantitate de materiale arheologice: ceramică, cahle, obiecte de metal, sticlărie, resturi de pantofi de piele, ce pot fi datate între secolele XIV şi XX.
Cercetările din curtea imobilului M2 au dus la identificarea mai multor complexe arheologice – anexe gospodăreşti din care a rezultat o mare cantitate de material arheologic: vase întregi, cahle, bucăţi de piele, piese de fier a căror datare se încadrează între secolele XIV-XVII. Săpăturile arheologce de la M3 au dus la descoperirea, alături de fragmente ceramice, a unui număr mare de fragmente de cahle, toate pot fi datate în secolul XVII.
În Piaţa Libertăţii (M4) a fost identificat pavajul din pietre de râu din secolele XVIII-XIX.
Săpăturile arheologice determinate de implementarea proiectului de reabilitare a străzilor din 2006 (Teatrului, 30 Decembrie, Crişan, Lăcătuş, Dacia, Ţibleşului, Argeşului, Vasile Lucaciu, Turnului), reabilitările din Piaţa Păcii 2006-2007, au dus identificarea câtorva din sistemele de canalizare urbană existente (Piaţa Păcii şi str. Dacia), la cercetarea unor anexe gospodăreşti (str. Dacia - Hotel Diafan).
La capătul sudic al străzii Turnului au fost scoase la lumină parte din porticul nordic al bisericii Sf. Ştefan (Szt. István) precum şi morminte deranjate ce făceau parte din cimitirul din preajma acesteia. Săpăturile arheologice din Piaţa Păcii au relevat o parte din sistemul de canalizare a oraşului. În interiorul galeriilor au fost descoperite fragmente ceramice, sticlă, precum şi câteva fragmente de obiecte de metal ce datează în secolele XVIII-XX. Ceramica găsită sub galerii poate data de la sfârşitului secolului XVI, începutului secolului XVII.
Cercetări arheologice de mai mică amploare au fost întreprinse în subsolul mai multor imobile din Centrul Istoric. Amintim pe cele din Piaţa Libertăţii nr.14 - Hotel Diafan (2002, 2004), unde au fost descoperite pe lângă numeroase fragmente ceramice şi două monede de bronz, una de 3 creiţari din 1812 şi alta de 1 creiţar din 1859. Piaţa Libertăţii nr.8 (2006) de unde au rezultat fragmente ceramice ce datează din secolele XVI–XVII, fragmente de la ceşti de probă şi de la cahle de tip oală şi resturi de turnare. Investigaţiile arheologice din beciul casei Degenfeld –Piaţa Libertăţii, nr.5, aripa dinspre Piaţa Cetării (2009) au dus la descoperirea mai multor tipuri de canalizare realizate din dale de piatră şi cărămizi, fragmente ceramice databile între secolele XVII-XIX, precum şi urmele de sicrie de lemn şi oseminte umane din cimitirul metieval din jurul bisericii Sf. Ştefan. Săpăturile preventive din curtea casei Harácsek – Piaţa Libertăţii nr.13 (2009) au scos la iveală urmele arse de la o construcţie de lemn, un vas de bronz şi un număr mare de fragmente ceramice, cahle şi resturi de tunare-zgură.
Tot în anul 2009 au avut loc ample cercetări arheologice, efectuate de Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj Napoca, în vecinătatea vestică a Bastionului Măcelarilor.
De pe suprafaţa cercetată au fost recolatate materiale arheologice – fragmente ceramice medievale şi moderne, exclusiv în poziţie secundară.
Supravegherile arheologice au făcut posibilă identificarea unei porţiuni din traseul zidului de apărare a oraşului. Urmele fundaţiilor acestui zid au fost descoperite în mai multe puncte pe strada Olarilor, de asemenea pe str. Monetăriei colţ cu str. Mioriţei.
La cercetările arheologice mai sus amintite au participat, de-a lungul timpului, muzeografii-arheologi: dr. Dumitru Protase, dr. Florin Gogâltan, dr. Vitalie Bârcă, Georgeta Maria Iuga, dr. Carol Kacsó, dr. Dan Pop, Raul Cardoş, dr. Marius Ardeleanu, dr. Bogdan Bobînă; restauratorii: Dorian Ghiman, Ligia Szendrei; conservator: Zamfir Şomcutean.
Pe lângă această expoziție, vizitatorii mai pot vedea, în cadrul expoziției permanente a muzeului, alte nouă expoziții tematice:
Necropola tumulară de la Lăpuş. Istoricul cercetărilor arheologice
Baia Mare-oraș liber regal
Cetatea de piatră – Cetatea Chioarului
Baia Mare-Piața Cetății. Vestigii arheologice
Suba Zoltán-Omul din spatele aparatului de fotografiat
Maramureșul și Marea Unire (1918)
„Tot înainte!” Elev în România comunistă
Minerit și civilizație în Maramureș
Călătorie în universul Ceasului.
Vă așteptăm cu drag!
Biletul de acces, în valoare de 6 lei (adulți) și 3 lei (copii, preșcolari, școlari, studenți, pensionari) se procură de la casa de bilete.
Accesul persoanelor cu dizabilități este gratuit.
Programul de vizitare este de marți până duminică, între orele 10 și 16,30 (ultima intrare).
 
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu