Ştiinţă pentru toţi

vineri, 2 iunie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

1. Realizarea obiectelor de bronz, acum 3-4 milenii, era un procedeu pe care îl putem reconstitui doar parțial.

Realizarea obiectelor de bronz, acum 3-4 milenii, era un procedeu pe care îl putem reconstitui doar parțial. Dificultățile acestui meșteșug, pentru oamenii de atunci, sunt greu de estimat. Cu toate acestea, au fost realizate din bronz niște obiecte extrem de elegante, care denotă foarte multă pricepere și grijă pentru detalii.
Turnarea se făcea în forme/tipare, realizate din lut sau din piatră, cele din urmă necesitând un efort suplimentar, dar cu o durată de utilizare mai mare.
La răsărit de Carpați activitatea metalurgică a epocii bronzului este cunoscută încă prea puțin, dar sunt și cazuri ale unor așezări de unde provin o serie întreagă de obiecte legate de prelucrarea bronzului.

Un articol poate fi consultat și aici: https://www.academia.edu/25628401

#archaeology #prehistory #BronzeAge #metallurgy #mouldcast

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Beciul Academiei Domnești

Vedere de la vest la est a pivniței.

Cercetările arheologice derulate în curtea interioară a Universității din București în perioada martie-aprilie 2023. Fotografii din dronă (Th. Ignat).

În primăvara acestui an, am avut bucuria să reluăm cercetările arheologice din curtea interioară a Universității din București, unde am avut parte de descoperiri inedite.
De cum intri în curte, pe la Chimie și faci stânga spre Istorie poți găsi acum, la vedere, zidul de nord al Academiei Domnești de la Sfântul Sava, care figurează pe schița publicată de Alexandru Vitzu, după un plan original executat de Montbach. Lipit de acesta, îngropată în pământ și necunoscută până acum, am descoperit o pivniță, boltită, păstrată în stare destul de bună. Spre limita sudică, pivnița a fost distrusă de sistemul de canalizare al Universității. Cu toate acestea, am reușit să identificăm ambele porniri ale arcelor de boltă.
Cel mai probabil, accesul în pivniță se realiza prin partea de sud, direct din incinta Academiei, fiind surprins ceea ce pare să fi fost un gol de intrare. La interior, se păstrează resturi de tencuială, cu precădere pe arcul de boltă. De asemenea, zidurile care delimitează pivnița, orientate nord-sud, au fost dublate la interior de structuri realizate dintr-un singur rând de cărămizi. Acestea puteau avea rolul de consolidare a zidurilor inițiale ale pivniței.
Pivnița este în curs de cercetare și urmărim să identificăm podeaua și poate, cu puțin noroc, vinul... domnesc.

Dr. Adelina-Elena Darie, Conservator
Dr. Theodor Ignat, Șef Birou
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

3. Tezaure arheologice descoperite de detectoriști.

Sursa: Youtube Utilizator: Alba CarolinaTV

4. Două schelete care par să se îmbrățișeze au fost descoperite în Turda. Osemintele, vechi de aproximativ 400 de ani

5. Bijuteriile descoperite lângă scheletele de sub pardoseala Bisericii Evanghelice, principala atracție în Noaptea Muzeelor, la Bistrița

6. Înapoi la Buridava!

În perioada 17 iulie – 18 august 2023 va avea loc a șaptea campanie de cercetare arheologică sistematică în situl de la Ocnița – Buridava.
Cercetările se desfășoară cu prezența studenților Specializării Istorie din cadrul Universității din Pitești. Totodată, voluntarii care doresc să participe la cercetări sunt bineveniți (detalii suplimentare prin mesaje în privat)!
Masa și cazarea participanților sunt asigurate de Universitatea din Pitești în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Ocnele Mari!

Sursa informațiilor Barbulescu Constantin.

7. Am avut onoarea să-l am îndrumător al tezei de doctorat pe reputatul arheolog dr. Dan Monah, care, dincolo de faptul că era un foarte bun cunoscător al religiilor preistorice, a susținut intens cercetarea pluridisciplinară.

Aș îndrăzni să spun că am preluat de la domnia sa interesul pentru aplicarea în cercetarea arheologică a unor investigații variate, din domenii diverse, astfel încât rezultatele să fie dintre cele mai complexe.
În urmă cu un an realizam un diagnostic arheologic într-o așezare despre care știam că a fost locuită doar în epoca bronzului, însă cercetarea a oferit surprize dintre cele mai interesante. Pentru asta însă am avut sprijinul unor specialiști din mai multe domenii, care ne-au ajutat cu investigații geofizice, pedologice, și datări absolute.
Grație colegilor din Comisia Națională de Arheologie, care s-au mobilizat exemplar, raportul investigațiilor de atunci a fost publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice din România (2022) și poate fi consultat aici:
https://www.academia.edu/101854048

#archaeology #geophysics #LBK #BronzeAge #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Tezaurul de la Peştiş, cel mai mare din afara graniţelor Imperiului Roman

9. Sunete din preistorie

Gravură cu șamanul din peștera Trois-Frères (sursa: https://northernearth.co.uk/shamanism-and-european-pre.../);

Cu siguranță muzica a reprezentat un aspect important în viața oamenilor din cele mai vechi timpuri, astfel că dovezile materiale ale prezenței muzicii există prin diverse descoperiri de instrumente muzicale. Cele mai timpurii descoperiri datează din perioada Paleoliticului Superior (45000-10000 a. Chr), fiind asociate cu primele comunități umane. Din păcate nu știm cu exactitate cum anume suna muzica din preistorie sau ce tip de linie melodică preferau oamenii atunci, totuși știm că foloseau diverse instrumente precum fluiere, lire, tobe ori clopoței. Un astfel de instrument muzical, realizat din corn, se găsește în colecția de Arheologie a Muzeului Municipiului București, fiind găsit în zona sitului Lacul Tei. Acesta este un fluier de mici dimensiuni ce aparține culturii Tei (epoca Bronzului- aprox. 2000-1300 a. Chr).
Cercetătorii au emis ipoteza conform căreia muzica acompania ceremoniile religioase, însă, cu siguranță ele aveau și un scop practic, de a facilita comunicarea între indivizi pe distanțe lungi sau ajutau la mânatul turmelor sau chiar ca mijloc de avertizare în cazul unor atacuri. Indiferent de rolul jucat, instrumentele muzicale au avut o însemnătate deosebită pentru indivizi, dovadă fiind numeroase descoperiri, dar și imaginile rupestre, precum cea din Franța (peșteraTrois-Frères) care înfățișează un personaj jumătate om, jumătate bizon ce pare a cânta la un fluier.

Dr. Ioana Manea, muzeograf,
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

10. Despre civilizația sării. Interviu cu Dan Pîrvulescu și Valerii Kavruk

11. Am scris despre Fețele Albe.

Am scris despre Fețele Albe.

- Despre cum datele LiDAR ne arată că așezarea este vreo 10 ori mai mare decât se credea.
- Despre cum acolo a existat o adevărată zonă sacră, cu cel puțin trei temple (dar posibil mai multe).
- Despre cum acolo sunt niște mari clădiri circulare care nu pot fi banale locuințe, cum se credea, ci ori reședințe aristocratice, ori clădiri publice.
- Despre cum locuirea de pe Fețele Albe este mai veche decât cea de pe Dealul Grădiștii (Sarmizegetusa Regia) cu cel puțin o generație (sfârșit de sec. II a.Chr.), deci anterioară epocii lui Burebista.
- Despre cum zidurile de susținere nu sunt întotdeauna doar ziduri de susținere, ci...
- Despre reprezentări figurative încă nedeslușite, care zac acolo prin noroi.
- Și despre cum am cerut acces la caietele de săpătură din anii '70, dar decanul Facultății de Istorie al UBB mi-a spus că nu se poate, că nu sunt digitizate.
- Dar și despre cum am vrut să văd materialele din săpăturile de la Fețele Albe, aflate la muzeul din Cluj, dar managerul muzeului mi-a răspuns că nu se poate, că sunt preluate de responsabilul științitifc al acestui șantier arheologic, care le pregătește pentru publicare (deși din 1973 până azi nu a mai fost înregistrată nici o autorizație de cercetare pentru situl de la Fețele Albe).
Așa că m-am descurcat cu ce am avut, drept care vă împărtășesc și vouă ce am priceput despre acest sit, pe care l-am studiat împreună cu dl Valeriu Sîrbu:
https://www.researchgate.net/.../370872377_Revisting...

Sursa informațiilor Aurora Pețan.

12. Cercetând fazele de construcție și amenajare ale clădirilor din ”cartierul” roman de la ALTIP, am intrat treptat și tiptil dintr-o încăpere în alta până am ajuns în cea mai importantă: bucătăria.

Cercetând fazele de construcție și amenajare ale clădirilor din ”cartierul” roman de la ALTIP, am intrat treptat și tiptil dintr-o încăpere în alta până am ajuns în cea mai importantă: bucătăria. Un spațiu domestic care, la un moment dat, a fost distrus de un incendiu puternic, totul prăbușindu-se peste zona de lucru unde se afla cuptorul, mobilierul din lemn și diverse obiecte de uz casnic. Am descoperit până acum resturile carbonizate ale unor mese sau lăzi pentru depozitare, veselă (un mic mojar de marmură, un vas de gătit din bronz) și un cuțit de tip cosor.
Mai avem multă treabă prin bucătărie... Dacă descoperim amforele cu vin, facem cinste! Ne amintim cu poftă că acum 10 ani se deschidea De Gustibus - Taberna Romana unde era reconstituită o astfel de bucătărie (culina) și un spațiu în care s-au servit mâncăruri romane adaptate după rețetele lui Apicius...
N.B. - ALTIP este o cercetare arheologică preventivă în partea de SE a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Cercetarea se desfășoară pe o suprafață vastă (cca 3000 mp), pe locul unde anterior a funcționat tipografia Altip din Alba Iulia.

#Altip2023 #Apulum

Sursa informațiilor Anca Timofan.

13. Bucătărie romană incendiată, descoperită pe un șantier arheologic din Alba Iulia. Obiectele găsite de specialiști

14. Bucătărie romană incendiată, descoperită de arheologii din Alba Iulia pe șantierul unde se va ridica un hotel

57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

1. S-a încheiat cercetarea arheologică a fostului Bastion al Croitorilor (str. Pompierilor, Școala nr. 4). Surpriza: bastionul a cunoscut două faze diferite, în sec. XVI-XVII (fotografie de la Cristian Plantos, responsabil de șantier)

Să notăm faptul că este una dintre foarte puținele săpături arheologice care au fost făcute profesionist și au condus la date noi legate de istoria fortificațiilor orașului. În rest, nimic! „Celebrele” reabilitări din 2015 nu s-au lăsat - aparent, cu nici un câștig istoric; ba având în vedere distrugerea inscripției de pe turnul din fața spitalului, calitatea tencuielilor și a pavelelor cu pietre pentru circulația tancurilor, dimpotrivă.

Sursa informațiilor Mediaș-Mediasch History News.

2. Depozit de peste 40 de piese descoperit și recuperat cu ajutorul arheologilor. Din inventar enumerăm săbii, clești, seceri, tălăngi, sulițe, zăbale, topoare și alte mărunțișuri. Descoperitorul dorește sa rămână anonim dar îl felicitam pe această cale.

Sursa informațiilor Codoban Mircea Adrian.

3. În rândul unei părți a opiniei publice există ideea că arheologia implică, în mod aproape obligatoriu, descoperirea unor obiecte valoroase, lucrate din metale prețioase.

Cei care au această părere trebuie să știe că pe arheolog îl interesează, în primul rând, reconstituirea unor părți din viața oamenilor din trecut, pe baza mărturiilor lăsate de ei acum câteva sute sau mii de ani. De aceea, pe arheolog îl interesează contextul obiectelor și informația științifică pe care acestea o generează, de aceea, uneori, nici nu e nevoie de o cercetare foarte extinsă, ci focusată pentru obținerea unui cumul de date.

#archaeology #museum #heritage #research #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Un traseu de drum roman unicat în România. Drumul roman suspendat deasupra Oltului de la Copăceni

Drumul roman tăiat în stâncă de la Copăceni, fotografie oblică din dronă, vedere dinspre nord-vest (2022).

Drumul roman tăiat în stâncă de la Copăceni, detaliu.

Drumul roman tăiat în stâncă de la Copăceni, detaliu

„Un traseu de drum roman unicat în România. Drumul roman suspendat deasupra Oltului de la Copăceni” - un nou editorial de arheologie publică, disponibil pe site-ul Revistei Cercetări Arheologice, Muzeul Național de Istorie a României.
Parte a studiului:
Ovidiu Țentea, Vlad-Nicolae Călina, Ioana-Iulia Manea, Drumul și castrul roman de la Copăceni (com. Racovita, jud. Vâlcea). Reevaluarea recentă a unor monumente uitate, Cercetări Arheologice 29.2, 2022, 557-572. DOI: https://doi.org/10.46535/ca.29.2.07
Vă invităm să-l descoperiți, aici: https://cercetari-arheologice.ro/un-traseu-de-drum-roman.../

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

5. Descoperirile arheologice sunt semnificative și din perspectiva modului în care putem observa cum anticii au lucrat „după manual”.

Fundație pilastru - Altip 2023 (canabae sector SE)

Amenajare mausoleu (foto Ilie Lascu, George Bounegru)
https://www.academia.edu/.../A_RECENTLY_DISCOVERED...

#Altip_2023 #Apulum #De_architectura

Descoperirile arheologice sunt semnificative și din perspectiva modului în care putem observa cum anticii au lucrat „după manual”. Este cazul tehnicilor de construcție romane care, de obicei, s-au adaptat unor situații particulare privind caracteristicile solului, ale terenului, foarte importantă fiind stabilitatea fundațiilor. Cunoscând sursele scrise, în primul rând tratatul de arhitectură al lui Vitruvius (De architectura), apoi lucrările lui Faventinus (De diversis fabricis architectonicae) și Palladius (Opus agriculturae), Vegetius (Epitoma rei militaris) sau Cato (De agri cultura), descoperirea aplicării în practică a recomandărilor tehnice din epocă face relevantă interpretarea arheologică și din această perspectivă.
Este cazul fundației unui pilastru, amenajată prin implantarea în rețea a unor pari (piloți) care consolidau patul gros din pietriș și asigurau rezistența construcției (un portic de mari dimensiuni). Această descoperire din sectorul de SE al așezării civile a castrului legiunii a XIII-Gemina de la Apulum (Altip 2023) este similară cu o situație întâlnită de arheologi în cadrul cercetării preventive efectuate cu ocazia lucrărilor de modernizare a Staţiei de Epurare din cartierul Partoș, unde a fost cercetat parțial un edificiu de tip mausoleu cu două sarcofage de marmură. A fost identificată o rețea de gropi pentru pari care fuseseră amplasați în patru rânduri paralele în zona din jurul construcției, susținând patul de pietriș al fundației. Pentru ambele cazuri, fiind vorba despre un teren instabil, respectiv o zonă mlăștinoasă, iată ce scrie Vitruvius cu privire la această metodă de sistematizare a terenului:
„Dacă nu se va da de pământ sănătos, ci locul va fi de umplutură sau mlăștinos, atunci întregul amplasament al clădirii să fie săpat, golit și împănat cu piloți de anin, măslin sau gorun ușor ars. Apoi să se facă o centură de piloți, care, așezați cât mai apropiați unul de altul, să se împlânte în pământ cu ajutorul mașinilor... Aceste operații o dată terminate, să se clădească peste centură, cu zidărie foarte solidă, fundațiile...”. (De architectura III, 4, 2)

Sursa informațiilor Anca Timofan.

6. Așezarea dacică interzisă de lângă Sarmizegetusa Regia. Controversele unei descoperiri uimitoare

7. Cimitire antice care au dat fiori arheologilor. Locul unde pruncii dacilor sunt înhumați lângă arme

8. Revin la acest fantastic traseu de conductă de apă de la Mrea Bistrița.

Revin la acest fantastic traseu de conductă de apă de la Mrea Bistrița. Mai întâi trebuie știut că el pare să fi fost „răzuit” la nivel superior, de cei mai harnici restauratori de monumente istorice pe care i-a cunoscut România. În al doilea rând, dar important strict pentru relevanța istorică, deși avem mai multe dovezi despre folosirea consecventă a conductelor de apă (înainte de importul tehnologic turcesc), nu știm aproape nimic de cum foloseau moldovenii vechi această apă! Nu doresc să citesc înțelepciunea majoră că o beau ori o dădeau pe față înainte de a intra în biserică. Nu avem descoperite debușee, cămine de vizitare, decantoare, băi.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. Acum 3500-4000 de ani, elitele epocii bronzului

Acum 3500-4000 de ani, elitele epocii bronzului, poate chiar războinicii, împodobeau harnașamentul cailor cu piese de os, corn sau metal. Multe dintre aceste piese sunt adevărate miniaturi artistice, printre puținele care ilustrează interesul pentru estetic al celor de atunci.
Cele trei piese din imaginea atașată, descoperite în România și Republica Moldova, au fost incluse, alături de alte piese similare, într-un mic studiu publicat în urmă cu ceva timp și care poate fi consultat aici:

https://www.researchgate.net/.../Butonii-de-os-si-corn...

#archaeology #BronzeAge #bone #antler

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

joi, 1 iunie 2023

Prelegerea cu titlul „About the Roman Navigation Canal from Sipp (Danube Iron Gates Area)”

Așa cum am menționat în postarea anterioară, revenim cu drag și nostalgie la Timișoara, pentru cea de a treia ediție de anul acesta academic a seriei de prelegeri „Nicolaus Olahus – Conectând istoria”. Astfel, dorim să vă prezentăm unul dintre invitații noștri din seara de 8 iunie 2023, ora 18.00 (EEST), reprezentant al partenerului nostru pentru această ediție, Centrul de Studii de Istorie și Arheologie „Constantin Daicoviciu” al Facultății de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest din Timișoara. Dr. Călin Ioan Timoc, specialist în antichități, arheologie și istorie militară romană, a fost totodată și unul dintre cercetătorii formați și îndrumați de către Doamna Profesoară, Profesor Emerita Doina Benea, căreia îi este dedicată această ediție de prelegeri.
Actualmente muzeograf principal și arheolog expert la Muzeul Național al Banatului din Timișoara, încă din 2015, Dr. Călin Timoc a absolvit studiile universitare la aceeași facultate pe care o și reprezintă, obținând titlul de doctor sub îndrumarea Prof.univ.dr. Doina Benea în 2007, cu teza „Barăcile soldaților auxiliari din castrele din Dacia romană”. Lector universitar în Catedra de Istorie a Facultății de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest Timișoara încă din 2006, în prezent continuă să fie colaborator extern pentru practica de specialitate a studenților aceleiași facultăți. Activitatea sa științifică l-a purtat în stagii de pregătire externă, precum Universitatea din Szeged, devenind membru activ al unor prestigioase asociații științifice, precum Societatea culturală Astra Română, Filiala Timişoara (din 2000), Asociaţia Internaţională a Cercetătorilor de ceramică romană - RCRF (Rei Cretariae Romanae Fautorum) (din 2002), Asociaţia Internaţională a Lychnologilor (Lychnological Association) (din 2006), membru de onoare al Academiei Maghiare de Științe de la Budapesta, membru al Societății italiene de cultură „Dante Aligheri”, filiala Timișoara (din 2021) și din anul curent, membru al Școlii Române de la Roma (Accademia di Romania in Roma).
În seara de joi, 8 iunie 2023, Dr. Călin Timoc ne va prezenta prelegerea cu titlul „About the Roman Navigation Canal from Sipp (Danube Iron Gates Area)” .
Vă așteptăm!
.
As we mentioned in our previous post, we return with fondness and nostalgia to Timișoara for the third edition of this academic year of our series of lectures “Nicolaus Olahus – Connecting History”. Thusly, we wish to present one of our guest speakers for the evening of 8 June 2023, 6 PM (EEST), representative of our partner for this edition, the “Constantin Daicoviciu” Center for Historical and Archaeological Studies from the Faculty of Letters, History and Theology of the West University in Timișoara. Dr. Călin Ioan Timoc, specialized in Roman antiquities, archaeology and military history, was also one of the researchers that was formed and guided by the Professor Emerita Doina Benea, to whom we dedicate this edition of lectures.
Presently main curator and expert archaeologist at the National Museum of Banat in Timișoara since 2015, Dr. Călin Timoc has graduated from the same Faculty that he is also representing for this lecture, obtaining his PhD under the guidance of Professor Dr. Doina Benea in 2007, with the thesis “The Barracks of auxiliary soldiers from the forts in Roman Dacia”. University Lecturer in the History Department of the Faculty of Letters, History and Theology of the West University in Timișoara since 2006, he continues today to be an outside collaborator for the students’ field practice of the same faculty. For his research he has undergone several stages as visiting scholar, such as the one at the University of Szeged, becoming also an active member of distinct and prestigious scientific associations, such as the Romanian ASTRA Cultural Society, Timișoara Chapter (since 2000), the International Association of Roman Pottery Researchers - RCRF (Rei Cretariae Romanae Fautorum) (since 2002), the International Lychnological Association (since 2006), honorary member of the Hungarian Academy of Sciences in Budapest, member of the “Dante Aligheri” Italian Cultural Society, Timișoara Chapter (since 2021) and starting this year, a member of the Accademia din Romania in Rome.
On the evening of 8 June 2023, Dr. Călin Timoc will present the lecture „About the Roman Navigation Canal from Sipp (Danube Iron Gates Area)”.
We await you!

Sursa informațiilor Societatea de Științe Istorice Istros.

Medalia românească: Poveștile copilăriei-Veronica

1 IUNIE, ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI

Monetăria Statului sărbătorește copilăria și vă invită să achiziționați produsul medalistic „Poveștile copilăriei-Veronica”, dedicat deopotrivă copiilor și părinților.
Setul aniversar – compus din medalie, pliant și mapă de prezentare poate fi achiziționat de la magazinele Monetăriei Statului la prețul de 400 lei/set pentru medalia din argint și de 230 lei/set pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.
Caracteristicile tehnice ale medaliei sunt următoarele:
# Material: Argint 999‰
- Diametru: 37 mm
- Greutate: 31,11 grame
- Calitate: proof
# Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 37 mm
- Calitate: proof
La mulți ani, tuturor copiilor!
_________________________
#MonetariaStatului #ProgramMedalistic #1Iunie #Veronica #Copii #Copilarie

Sursa informațiilor Monetăria Statului.

Despre câteva monede americane foarte valoroase - 01.06.2023 - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News

O nouă monedă comemorativă britanică din Isle of Man - 01.06.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Isle of Man 2 pounds 2023 - Tourist Trophy

New bimetallic commemorative:

"Tourist Trophy 2023 - Parliament Square"

TECHNICAL DATA
External ring: nickel-bronze
Center disc: copper-nickel
Diameter: 28.40 mm
Weight: 12.00 g

(news and image from www.westminstercollection.com)

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Portugalia - 01.06.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Belonging to the “Dinosaurs of Portugal” series, the third and last coin in the series was issued in Portugal today. On this occasion, the species to which it is dedicated is Miragaia longicollum, a dinosaur that lived in the Upper Jurassic, 150 million years ago. This coin and all the coins in the series have been designed by Joana Bruno, a graduate in archeology and a specialist in scientific illustration.

Miragaia longicollum is the only known species of the extinct genus Miragaia ("of Miragaia") of stegosaurid thyreophore dinosaur, which lived in the late Jurassic period, approximately 150 million years ago between the Kimmeridgian and Tithonian stages, in what is today Europe. It was discovered in 2009 by Octávio Mateus, in the Portuguese region of Miragaia, from which its name comes. The type and only known species, Miragaia longicollum, is named in reference to its long neck.

The coin has two versions, like almost all the collector's coins issued in Portugal, one of the "classic" style and the other colored that glows in the dark. The novelty compared to other similar series is that it has fluorescent inks on both sides, so the coin has elements that light up in the dark, on one side, and on the other.

The reverse of the coin shows the dinosaur in a frontal position with its head and tail turned to its right side, in the lower area the ground and a tree are represented, on the left edge the name of the author "JOANA BRUNO" and the legend "CASA DA MOEDA", and on the edge of the upper right quadrant the scientific name of the species "Miragaia longicollum".

The central field of the obverse shows the spiral dinosaur fossil, in the center the face value and the national coat of arms, and on the left side the legends "PORTUGAL" and "2023".

Characteristics of the coins

Author: Joana Bruno
Face value: 5 euros
Metal: Cupronickel (BU) / Silver 925 (Proof)
Diameter: 30 mm
Print run: 30,000 / 3,000
Weight: 14 g

Sursa informațiilor aici.

Ştiinţă pentru toţi

vineri, 2 iunie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

joi, 1 iunie 2023

Prelegerea cu titlul „About the Roman Navigation Canal from Sipp (Danube Iron Gates Area)”

Medalia românească: Poveștile copilăriei-Veronica

Despre câteva monede americane foarte valoroase - 01.06.2023 - VIDEO

O nouă monedă comemorativă britanică din Isle of Man - 01.06.2023

O nouă monedă comemorativă din Portugalia - 01.06.2023

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete