Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO

1. Uneori, chiar și dezlănțuirea naturii ajută arheologia.

Ploile puternice și grindina foarte abundentă din ultima săptămână au favorizat identificarea unor noi vestigii arheologice pe teritoriul comunei Vânători-Neamț.
Astfel, într-o zonă în care nu erau cunoscute vestigii arheologice, au fost descoperite o serie de piese litice și câteva fragmente ceramice care atestă existența unui nou sit arheologic, care aparține, cel mai probabil, epocii bronzului.

#archaeology #prehistory #Neamț #lithics

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. 𝐂𝐚̆𝐧𝐢𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐄𝐩𝐨𝐜𝐚 𝐁𝐫𝐨𝐧𝐳𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐆𝐡𝐢𝐝𝐢𝐜𝐢, 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐭, 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐦𝐚𝐧𝐮𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚𝐭𝐞, 𝐢𝐧𝐜𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮 𝐢̂𝐦𝐩𝐮𝐧𝐬𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐮𝐜𝐜𝐞𝐬𝐢𝐯𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐫𝐮𝐬𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐬𝐮𝐛𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐚𝐥𝐛𝐚̆ 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐆𝐚̂𝐫𝐥𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐞 (𝐬𝐞𝐜. 𝟏𝟔-𝟏𝟑 𝐚. 𝐂𝐡𝐫.).

Cănița a făcut parte din inventarul funerar al unui mormânt de incinerație descoperit la Ghidici (județul Dolj), în punctul „Digul lui Milu”. În acest punct, pe un grind aflat în apropierea Bălții Țarova, reputatul arheolog Marin Nica a cercetat în anul 1981 o necropolă aparținând culturii Gârla Mare formată din 35 de morminte de incinerație cu un inventar extrem de bogat (peste 100 de vase). (Nica, Marin. 1983. 𝐶𝑎̂𝑡𝑒𝑣𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑛𝑒𝑐𝑟𝑜𝑝𝑜𝑙𝑎 𝑑𝑒 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑎 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝐺ℎ𝑖𝑑𝑖𝑐𝑖 (𝑗𝑢𝑑𝑒𝑡̦𝑢𝑙 𝐷𝑜𝑙𝑗), în „Symposia Thracologica”, nr. 1, Craiova, pp. 8-9; Nica, Marin. 1994. 𝐷𝑎𝑡𝑒 𝑛𝑜𝑖 𝑐𝑢 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑟𝑜𝑛𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑎 𝑠̧𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑑𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑔𝑟𝑢𝑝𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝐺𝑎̂𝑟𝑙𝑎-𝑀𝑎𝑟𝑒, 𝑝𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑠̧𝑒𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠̧𝑖 𝑛𝑒𝑐𝑟𝑜𝑝𝑜𝑙𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝐺ℎ𝑖𝑑𝑖𝑐𝑖, 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑢𝑙 „𝐵𝑎𝑙𝑡𝑎 𝑇̧𝑎𝑟𝑜𝑣𝑎”, în P. Roman, M. Alexianu (eds.), „Relations thraco-illyro-helléniques. Actes du XIVe Symposium National de Thracologie, Băile Herculane (14-19 septembre 1992)”, București, p.179, fig. 14/9).

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐝𝐫. 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐁𝐚̂𝐬𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮, muzeograf, Secția de Istorie-Arheologie.
𝐅𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

3. Soba cu cavaler șoimar din Cetatea Albă (Ucraina).

Aparține sigur „perioadei moldovenești” și conține piese epigonice, imitate după serii mai vechi. Semnalarea o datorez Niculinei Dinu. Aparține unei publicații de la Kiev, din 2022 (semnalarea în ilustrația din stânga). Toată dreapta este a gazdei de postare

M-am liniștit și mai tare: cahlele de la Bistrița sunt în cea mai mare parte de la Alexandru cel Bun. Printre altele, sunt mai bune.

Sper că n-ar dori nimeni să întrebe a cui a fost soba. Le-aș putea răspunde doar că nu a lui Ilie de pe Câmpie (sculăria a apărut mai tardiv, în Epoca comunistă).

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

4. Descoperiri arheologice importante și intervenții neautorizate în situl „Timișoara 45 – Fântâna Pașei”

5. Jurnal de șantier arheologic (23 iunie – 18 iulie 2025)

Glina-Bălăceanca – Tell-ul preistoric de la porțile Bucureștiului

După 4 săptămâni intense de cercetare în teren, încheiem cu bucurie și recunoștință campania arheologică din acest an. A fost o experiență intensă, caldă (la propriu!) și plină de descoperiri fascinante.
Vă lăsăm mai jos câteva date care spun povestea acestor zile:
20 de zile de lucru continuu (fără ploaie!), în condiții meteo de la 14°C la 40°C
Echipă între 5 și 27 de oameni/zi: arheologi și studenți din 4 instituții partenere
2 secțiuni deschise, dintre care S1 împărțită în 3 suprafețe (A, B, C) a fost investigată în profunzime
46 de contexte arheologice cercetate: gropi, locuințe, șanțuri, vetre
Context cronologic:
• 3 contexte → Eneolitic timpuriu (Cultura Boian)
• 40 contexte → Eneolitic dezvoltat (Cultura Gumelnița)
• 3 contexte → Epoca timpurie a bronzului (Cultura Glina)
Rezultate preliminare:
119 unități stratigrafice
143 pachete de ceramică
136 pachete cu resturi faunistice
113 pachete litice
162 probe diverse
70 obiecte mici din lut, os, corn, piatră, scoică sau cupru
Șantierul a fost deschis publicului în cadrul a două evenimente speciale:
Atelierul „Arheolog pentru o zi” (5 iulie)
Ziua Porților Deschise (17 iulie)
+100 de vizitatori curioși ne-au fost alături!
Urmează analiza materialului descoperit, raportul științific și… planificarea campaniei de anul viitor.
Mulțumim tuturor celor care ne-au susținut, vizitat, promovat și urmărit activitatea.
Rămâneți aproape — arheologia continuă, iar pământul are încă multe povești de spus.

#GlinaBalaceanca #JurnalDeSantier #Arheologie2025 #PreistorieRomânia #TellGlina #DescopeririArheologice #Multumim

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

6. O unealtă prea puțin văzută/rară: fierăstrăul de tăiat piatră (Oradea).

Nevăzut prin Țara Românească și Moldova, putea genera simple concluzii legate de absența meșterilor pietrari autohtoni. Da, s-a lucrat piatră și acolo, dar uneltele au făcut naveta din/spre interiorul arcului carpatic. O simplă asumare de istorie de civilizație medievală corectă

Ironic, tot de la Oradea trebuie să ajungă la București o „unealtă politică” care să taie moștenirile fanaro-comuniste.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

7. Descoperire arheologică de excepţie în Buzău. Valea râului Călmățui, locuită din Epoca Neolitică, adică de acum peste 7 mii de ani

8. Descoperire arheologică de excepţie în Buzău. Valea râului Călmățui, locuită din Epoca Neolitică

Sursa: Youtube Utilizator: TVR INFO

9. Un nou șantier arheologic de pe teritoriul județului nostru a fost redeschis de către arheologii buzoieni.

Cercetările sunt coordonate de către colectivul de cercetători științifici de la Muzeul Județean Buzău (dr. Roxana Munteanu - responsabil științific, dr. Valeriu Sîrbu, dr. Sebastian Matei, dr. Laurentiu Grigoraș, dr. Daniel Garvăn - membri în colectivul științific). Săpăturile efectuate pe parcursul a 31 de campanii au pus în evidență existența unei stratigrafii impresionante care, în partea de nord a sitului, depășește 3 m grosime. Succesiunea stratigrafică atestă prezența comunităților umane de-a lungul mai multor perioade istorice:
- așezare neolitică - cultura Starčevo-Criş (mil. VI a. Chr.)
- așezare eneolitică - cultura Cucuteni (mil. IV a. Chr.)
- așezare din epoca bronzului - culturile Schnekenberg și Monteoru (mil. III-II a. Chr.)
- așezare nefortificată getică (sec. IV-III a. Chr.)
- așezare fortificată (cetate) geto-dacică (sec. I a. Chr.)
- incintă sacră, fortificată, geto-dacică (sec. I p. Chr.)!
Pentru mai multe informații puteți accesa https://muzeubuzau.ro/gruiu-darii/ sau puteți achiziționa de la standurile muzeului publicațiile științifice care valorifică rezultatele acestor cercetări!
În această vară aici va continua seria acțiunilor din cadrul proiectului "Zilele porților deschise"!

Work în progress...

Sursa informațiilor Costache Daniel.

10. Un mic text:

„Împletiturile dau noduri și, ca maximă performanță, imitarea unor câmpuri întrețesute. Folosesc des două fire și șerpuiesc cu interspații (împletituri 2-5, 8-9, 13). Rar sunt colțate (împletituri 5, 9), în favoarea celor în linii curbe. Când cele două alternative se asociază (împletituri 13), putem garanta că s-a dorit un vas deosebit. Altă dată sunt strânse (împletituri 1, 7, 13) ori îngăduie amplasări de ochiuri circulare (împletituri 5-6, 10-11, 13), mai rar triunghiulare ori neregulate (împletituri 8-9, 12-13). Împletitura regulată este o raritate (împletituri pentru că este dificil de trasat liber în lut. Ochiurile rămân goale, dar, prin excepție se pot hașura (împletituri 7). Am subliniat contribuția la realizarea altor ornamente, din care formele stelate ocupă un loc aparte (împletituri 9). Combinarea cu alte elemente amintește de posibilitatea imitării unor împletituri franjurate (împletituri 1) ori cu franjuri pornite din noduri geometrizate (împletituri 3).”

Faceți la fel! C-așa se face știință legată de istorie.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

11. A fost redeschis șantierul arheologic Pietroasa Mică - Gruiu Dării

Cercetările sunt coordonate de către colectivul de cercetători de la Muzeul Județean Buzău: dr. Roxana Munteanu - responsabil științific, dr. Valeriu Sîrbu, dr. Sebastian Matei, dr. Laurențiu Grigoraș, dr. Daniel Garvăn - membri în colectivul științific.
Situl este amplasat pe versantul sud-estic al Masivului Istrița, pe un promontoriu dominant, poziție ce asigură o bună vizibilitate asupra Câmpiei Române. În apropiere, la cca 2 km sud-vest, a fost descoperit celebrul tezaur „Cloşca cu puii de aur ”, iar la cca 4 km sud se află castrul și termele romane de la Pietroasele.
Săpăturile efectuate la Pietroasa Mică – Gruiu Dării, pe parcursul a 31 de campanii, au pus în evidență existența unei stratigrafii impresionante, care, în partea de nord a sitului, depășește 3 m grosime. Succesiunea stratigrafică atestă prezența comunităților umane de-a lungul mai multor perioade istorice: așezare neolitică - cultura Starčevo-Criş (mil. VI a.Chr.), așezare eneolitică - cultura Cucuteni (mil. IV a.Chr.), așezare din epoca bronzului - culturile Schnekenberg și Monteoru (mil. III-II a.Chr.), așezare nefortificată getică (sec. IV-III a.Chr.), așezare fortificată geto-dacică (sec. I a.Chr.), incintă sacră geto-dacică (sec. I p.Chr.).
După cum se observă, este uluitoare evoluția locuirii din epoca dacică, când, pe parcursul a câtorva secole, au fost documentate o așezare nefortificată, o cetate cu ziduri de influență elenistică și o incintă sacră, unde dacii realizau depuneri sub forma unor movilițe de pământ. În interiorul acestora au fost descoperite numeroase artefacte: vase ceramice, unelte, arme, podoabe, monede, chiar fragmente arse de pereți.
Datorită complexității vestigiilor arheologice și duratelor lungi de locuire, situl Pietroasa Mică – Gruiu Dării este unul esențial pentru preistoria și antichitatea zonei de nord a Munteniei.

#arheologie #crestemimpreunamintisisuflete #muzeuljudeteanbuzau #consiliuljudeteanbuzau #artefacte

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

12. O istorie secretă a morții pe teritoriul României. Copii uciși, oameni mâncați și sacrificii umane până în epoca lui Ștefan cel Mare

13. Unul dintre tumulii bine păstrați din județul Neamț se află pe teritoriul satului Davideni, pe terasa înaltă a râului Moldova.

Necercetat până acum, acest tumul este unul dintre puținii care este figurat pe mai multe planuri și hărți din sec. XVIII-XIX.
Pe teritoriul aceleiași localități au mai fost investigați neinvaziv alți doi tumuli, prin cercetări geofizice, iar rezultatele sunt foarte interesante.
Cu certitudine și tumulul din imaginea alăturată are secrete care așteaptă să fie descifrate.

#archaeology #burialmound #tumulus #Neamț #prehistory #research #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

14. Invitație la Cheile Vârghișului

Conferință publică „Vulcanii și activitatea umană din perioada Paleoliticului - studiu de caz cercetările arheologice din Cheile Vârghișului” (vineri, 25 iulie)

și Ziua Porților deschise la șantierul arheologic din Cheile Vârghișului
(duminică, 27 iulie 2025)

MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în parteneriat cu Universitatea Valahia din Târgoviște, organizează conferința publică cu titlul „Vulcanii și activitatea umană din perioada Paleoliticului - studiu de caz cercetările arheologice din Cheile Vârghișului”, susținută de prof. univ. dr. habil. Cosac Marian.
Evenimentul va avea loc vineri, 25 iulie 2025, de la ora 19:00, la sediul Asociației Lumea Pierdută, Vârghiș, nr. 654, jud. Covasna (clădirea de lângă parcarea oficială din Cheile Vârghișului).
Scurt rezumat al prelegerii:
Începând cu vara anului 2014, o echipă de arheologi și cercetători științifici de la Universitatea Valahia din Târgoviște au inițiat campanii de săpături arheologice în peșterile din Cheile Vârghișului, în parteneriat cu instituții de prestigiu din țară și străinătate și câteva muzee. Echipa de cercetare este formată din profesori universitari, cercetători științifici, doctoranzi, masteranzi și studenți, atât din țară, cât și din străinătate.
De-a lungul timpului, în peșterile de la Vârghiș s-au descoperit dovezi ale existenței umane din ultimii 100 de mii de ani, peșterile fiind locuite periodic de omul din Neanderthal, continuând după ultima erupție a vulcanului din vârful Ciomadu când s-a format lacul Sfânta Ana (acum 27 mii de ani), și până în sec. XIII-lea (epoca medievală). În cursul cercetărilor arheologice au fot descoperite numeroase unelte din piatră, din cupru și bronz, fragmente de vase ceramice, dar și resturile faunistice ale animalelor vânate de oamenii preistorici (erbivore și carnivore).
Cercetările desfășurate pe parcursul anilor au avut ca rezultat articole științifice valoroase atât pe plan local, cât și pe plan internațional, datorită specialiștilor din diverse domenii care au participat la săpăturile arheologice: cunoscuți arheologi, geologi, antropologi, paleontologi etc.
În acest an, Universitatea Valahia din Târgoviște intenționează să facă o campanie amplă de salvgardare a patrimoniului arheologic descoperit în peșteri și, de aceea organizează pe lângă tabăra de arheologie, o lecție deschisă pentru a se face cunoscute descoperirile arheologice de aici, workshop-uri pentru copii și adulți. Mesajul cercetătorilor către publicul larg este unul educativ: trebuie să protejăm artefactele care se află la vedere, să nu vandalizăm peșterile și să înțelegem importanța istorică a pieselor și a ecosistemului existent aici.

De asemenea duminică, 27 iulie, între orele 10-16,00, va avea loc evenimentul Ziua Porților deschise la șantierul arheologic din Cheile Vârghișului, unde se vor organiza ateliere pentru copii susținute în limbile română, maghiară, engleză și germană, având următoarele activități: debitare silex și tehnici de vânătoare în paleolitic; minilaborator de geologie; micul paleontolog; precum și ghidaj de specialitate pentru vizitatori în săpăturile din peștera Orban Balazs.

Pentru mai multe detalii vă rugăm să ne contactaţi la numărul 0267/314139 / 0735561674 sau pe e-mail secretariat@mncr.ro.
MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
Sf. Gheorghe, str. Gábor Áron, Nr.16
Tel: 0267314139
www.mncr.ro/ MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
secretariat@mncr.ro

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

174. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea V

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

marți, 29 iulie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete