
O apariție spectaculoasă la Antipa!Ieri dimineață a ieșit din cocon o femelă de Argema mimosae (Boisduval, 1847), cunoscută ca fluturele lună african – una dintre cele mai remarcabile specii nocturne de lepidoptere!
Un adult poate avea o anvergură de 10–12 cm și o lungime de 12–15 cm, măsurată de la cap până în vârful cozilor prelungite ale aripilor posterioare.
Distribuție: sudul și estul Africii – din sudul Etiopiei, Kenya și Uganda până în Angola, Namibia, Tanzania, Mozambic și Africa de Sud.
Habitat: păduri tropicale și tufărișuri umede.
În regiunile sud-africane, apar două generații pe an.
Adultul are aparatul bucal atrofiat, nu se hrănește și trăiește doar câteva zile, bazându-se exclusiv pe rezervele acumulate în stadiul larvar. Totuși, acest interval este suficient pentru reproducere.
Este activ noaptea, iar ziua se odihnește pe trunchiuri sau ramuri, bine camuflat. Femela eliberează un feromon care atrage masculii – împerecherea poate dura până la o zi întreagă.
După împerechere, ouăle sunt depuse pe mai multe specii de plante-gazdă, în special din familiile Anacardiaceae și Euphorbiaceae:– Sclerocarya birrea caffra (marula)
– S. birrea (A. Rich.) Hochst.
– Spirostachys africana
– diverse specii de eucalipt.
Marula are o importanță socio-economică deosebită: din fructele ei se produce o băutură alcoolică tradițională (berea de marula), iar sâmburii sunt consumați ca delicatesă.
La 25°C, ouăle eclozează în ~10 zile. Larvele trec prin 5 năpârliri, hrănindu-se intens. În stadiile avansate (octombrie–decembrie și februarie–martie), omizile pot consuma toate frunzele arborilor gazdă și pot cauza pagube în plantații – afectând ritmul de creștere și producția de fructe. Astfel, pot deveni ocazional dăunătoare.
Coconul, gri-argintiu, este bine camuflat în crăpăturile scoarței. În captivitate, este important să fie pulverizat zilnic cu apă pentru a menține un nivel optim de umiditate, similar mediului natural.
Vă așteptăm la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” să descoperiți această specie fascinantă, acum prezentă în sera din grădina Muzeului!Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".




Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu