Tezaurul de la Lozna constituie o categorie specială de piese, aflate în expoziția „Tezaure Arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, vernisată de curând la Madrid.
În anul 1975, a fost descoperit Tezaurul de la Lozna, datat în perioada geto-dacică, pe baza caracteristicilor pieselor. Depozitul de piese din fier a fost descoperit de muncitorii care săpau pentru exploatarea turbei. Echipa de cercetători de la Institutul de Arheologie, formată din Silvia Teodor şi Paul Şadurschi, de la Muzeul Judeţean Botoşani, preciza în raportul publicat în anul 1978 faptul că tezaurul ar fi fost depus într-o ladă din lemn care s-a dezintegrat la contactul cu aerul. Totodată, se pare că fiecare piesă ar fi fost învelită în pânză de sac, de asemenea dezintegrată imediat după descoperire. După înlăturarea pieselor, care cu siguranţă au fost mai multe decât cele păstrate, muncitorii au continuat să sape pentru exploatare, iar arheologii nu au mai putut reconstitui locul descoperirii. Cele mai numeroase piese sunt unelte agricole: seceri cu cârlig, coase cu cârlig, verigi de fixare în mâner, două cosoare. O categorie interesantă de piese este cea folosită în ateliere specializate: nicovale, ciocan cu feţe dreptunghiulare, daltă cu tub, pilă cu zimţi, unelte de forjă. Între alte tipuri de piese, pot fi menționate topoarele cu înmănuşare verticală, împungătoarele pentru cusutul pieilor, cuţitele de diferite forme şi mărimi. Piesele au fost interpretate ca fiind inventarul unui atelier de fierar şi dulgher. Un obiect rar, descoperit în depozitul de unelte şi arme de la Lozna, este o piesă descrisă de unii drept „un trident”, iar de alţii drept „o gheară”. Este o unealtă din fier, cu trei dinţi curbaţi, legaţi de un mâner printr-un tub. Specialiştii din anii ’70 erau de părere că aceste obiecte reprezentau furculiţe folosite pentru a scoate carnea din cazanul cu fiertură. Alţi arheologi, printre care se numără şi Paul Şadurschi, au lansat ipoteza potrivit căreia piesa de la Botoşani ar putea face parte din inventarul unui războinic şi, probabil, avea şi utilizări marţiale. Cele mai interesante sunt cuţitele de luptă, de inspiraţie celtică, cu mânerul masiv şi capătul inelar. Toate piesele aparținând Tezaurului de la Lozna au fost clasate în patrimoniul cultural național, pentru a putea fi etalate în străinătate.
Expoziția de la Muzeul Național de Arheologie din Madrid poate fi vizitată până la data de 27 februarie 2022.
Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu