𝘗𝘈𝘛𝘙𝘐𝘔𝘖𝘕𝘐𝘜𝘓 𝘜𝘕𝘌𝘚𝘊𝘖 𝘔𝘈𝘐 𝘈𝘗𝘙𝘖𝘈𝘗𝘌 𝘋𝘌 𝘛𝘐𝘕𝘌. 𝘋𝘌 𝘓𝘈 𝘔𝘜𝘡𝘌𝘜 Î𝘕 𝘝𝘐𝘈Ț𝘈 𝘛𝘈

 

𝗘𝗫𝗣𝗢𝗭𝗜Ț𝗜𝗔 ”𝗣𝗔𝗧𝗥𝗜𝗠𝗢𝗡𝗜𝗨𝗟 𝗨𝗡𝗘𝗦𝗖𝗢 𝗠𝗔𝗜 𝗔𝗣𝗥𝗢𝗔𝗣𝗘 𝗗𝗘 𝗧𝗜𝗡𝗘."
𝗗𝗘 𝗟𝗔 𝗠𝗨𝗭𝗘𝗨 Î𝗡 𝗩𝗜𝗔Ț𝗔 𝗧𝗔”
𝗩𝗜𝗗𝗜𝗡, 𝟮𝟱.𝟭𝟬.𝟮𝟬𝟮𝟭-𝟭𝟬.𝟬𝟭.𝟮𝟬𝟮𝟮
#𝘔𝘶𝘻𝘦𝘶𝘭𝘖𝘭𝘵𝘦𝘯𝘪𝘦𝘪𝘊𝘳𝘢𝘪𝘰𝘷𝘢, #𝘚𝘦𝘤ț𝘪𝘢𝘌𝘵𝘯𝘰𝘨𝘳𝘢𝘧𝘪𝘦, 𝘷𝘢 𝘷𝘦𝘳𝘯𝘪𝘴𝘢 î𝘯 𝘥𝘢𝘵𝘢 𝘥𝘦 25. 10. 2021, 𝘰𝘳𝘢 13:00, 𝘭𝘢 𝘎𝘢𝘭𝘦𝘳𝘪𝘢 ”𝘕𝘪𝘬𝘰𝘭𝘢 𝘗𝘦𝘵𝘳𝘰𝘷” 𝘢 𝘔𝘶𝘻𝘦𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘙𝘦𝘨𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭 𝘥𝘦 𝘐𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘦 𝘝𝘪𝘥𝘪𝘯, 𝘦𝘹𝘱𝘰𝘻𝘪ț𝘪𝘢 𝘪𝘵𝘪𝘯𝘦𝘳𝘢𝘯𝘵ă ”𝘗𝘈𝘛𝘙𝘐𝘔𝘖𝘕𝘐𝘜𝘓 𝘜𝘕𝘌𝘚𝘊𝘖 𝘔𝘈𝘐 𝘈𝘗𝘙𝘖𝘈𝘗𝘌 𝘋𝘌 𝘛𝘐𝘕𝘌. 𝘋𝘌 𝘓𝘈 𝘔𝘜𝘡𝘌𝘜 Î𝘕 𝘝𝘐𝘈Ț𝘈 𝘛𝘈” (25.10.2021 – 10.01.2022), o fereastră deschisă în universul meșteșugurilor tradiționale românești, prin care privim trecutul pentru găsirea rădăcinilor oltenești, dar și o proiecției a viitorului prin recuperarea și păstrarea identității oltenești.
În cadrul acestei expoziții, vor fi prezentate imaginile celor mai importante scoarțe și covoare din patrimoniul cultural deținut de #MuzeulOlteniei, capodopere ale artei tradiționale românești, majoritatea dintre ele cu valoare de unicat, recunoscute unanim pentru tendința naturală către sinteza decorativă, rafinament, amploarea ornamentală și bogăția de simboluri.
Cuprinderea etnografică a acestui material imprimat este reprezentată de 𝘪𝘮𝘢𝘨𝘪𝘯𝘪𝘭𝘦 𝘤𝘦𝘭𝘰𝘳 20 𝘥𝘦 𝘴𝘤𝘰𝘢𝘳ț𝘦 ș𝘪 𝘤𝘰𝘷𝘰𝘢𝘳𝘦 selectate de către specialiștii Secției de Etnografie ce prezintă o filă din istoria meșteșugului țeserii, bunuri culturale mobile cu semnificație etnografică, clasate în patrimonial cultural național mobil în categoriile juridice ”Tezaur” și ”Fond”. Marea majoritate a acestor bunuri culturale a intrat în patrimonial Muzeului Olteniei Craiova prin ample campanii de achiziții, dar sunt și piese care au fost donate muzeului sau fac parte din Fondul Naționalizat. Dintre acestea cele mai multe sunt datate în secolul al XIX-lea, dar în câteva cazuri, piesele sunt datate: 1859, 1867, 1880, 1891, 1893, fiind piese cu o frecvență rară.
Scoarța este unul dintre obiectele tradiționale ale spațiului geographic și cultural al Olteniei, iar denumirea are rădăcini adânci în vorbirea poporului și transmite informații despre originea îndepărtată a acestor piese textile.
Termenul de scoarță este de origine latină (cuvântul latin scortea) și are aceeași rădăcină cu francezul écorce, italianul scorza, sau spaniolul escuerzo și se referă la coaja copacilor.
În trecut pereții caselor erau căptușiți în interior cu un strat de coajă – scoarță – de copac pentru a ține de cald. În decursul timpului, scoarța de copac a fost înlocuită de țesături din lână sau din cânepă, scopul fiind același, de a asigura păstrarea căldurii în interiorul casei.
Scoarța românească este în același timp un înveliș pentru diferitele piese de mobilier din interiorul locuinței. Ea se pune pe pat, se întinde uneori pe lavițele lungi din dreptul pereților, acoperă masa și lada de zestre.
Indiferent de perioadă, scoarțele au făcut parte din viața femeii romance, ele apărând înclusiv în foile de zestre ale fetelor de boieri din secolul al 19-lea, fiind purtate cu mândrie și în carul cu zestre pentru a demonstra hărnicia și priceperea fetei ce se mărita.
Dezvoltat pe parcursul câtorva secole, țesutul în cadrul gospodăriilor rurale a evoluat de la mijlocul secolului al 18-lea când, la inițiativa domnitorilor, se organizează ateliere de țesut și s-a transformat în meşteşug specializat, în cadrul atelierelor organizate pe domenii, în târguri şi oraşe, pe lângă mănăstiri.
Poziția noastră geografică a permis schimbul de informații culturale prin contactul cu civilizațiile: greacă, bizantină, orientală și occidentală. Astfel, au pătruns și noutățile din domeniul tehnicilor de țesut sau al vopsirii și ornamentării, meșteșugul țesutului covoarelor dezvoltându-se pe fond autohton, dar cu influențe din arta popoarelor slave învecinate: bulgari, ucraineni, polonezi, etc.
Privind scoarța, dar și gândindu-ne la toate elementele prezentate anterior, înțelegem rolul important al acestor țesături în viața oamenilor, dar și imensa încărcătură spirituală integrată în fiecare fibră.
Expunerea, o narațiune în culori, vine să întregească discursul științific și documentar asupra modelelor și nuanțelor istorice, sociale și cultural-tradiționale ale regiunii prezentate deja în cadrul expoziției permanente amenajate la Secția de Etnografie.
Cuprinderea etnografică a acestui material imprimat este reprezentată de imaginile celor 20 de scoarțe și covoare selectate de către specialiștii Secției de Etnografie ce prezintă o filă din istoria meșteșugului țeserii, bunuri culturale mobile cu semnificație etnografică, clasate în patrimonial cultural național mobil în categoriile juridice ”Tezaur” și ”Fond”. Marea majoritate a acestor bunuri culturale a intrat în patrimonial Muzeului Olteniei Craiova prin ample campanii de achiziții, dar sunt și piese care au fost donate muzeului sau fac parte din Fondul Naționalizat. Dintre acestea cele mai multe sunt datate în secolul al XIX-lea, dar în câteva cazuri, piesele sunt datate: 1859, 1867, 1880, 1891, 1893, fiind piese cu o frecvență rară.
Curator expoziție: muzeograf, Maria-Diana Călin.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.