𝗕𝗮𝗿𝗼𝗻𝘂𝗹 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗕𝗲𝗹𝗹𝘂 𝘀̦𝗶 𝗮𝗿𝘁𝗮 𝗳𝗼𝘁𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹 𝗠𝗶𝗻𝗼𝘃𝗶𝗰𝗶

 

Alexandru Bellu (1850-1912), baronul înrudit cu familiile domnitoare Ghica și Cantacuzino, cu origini macedonene, ca și renumitul medic Nicolae Minovici, a fost un pionier al fotografiei românești din ultima decadă a secolului al XIX-lea. Cu studii la Paris, a realizat o serie de călătorii de documentare la Florența și Veneția, de unde și-a procurat toată aparatura fotografică și totodată a realizat primele achiziții care, mai târziu, au constituit nucleul colecțiilor sale.
În anul 1900, Alexandru Bellu a participat la Paris la realizarea pavilionului României în cadrul Expoziției Universale, după modelul conacului său de la Urlați. Proiectul nu a fost realizat, însă autoritățile franceze l-au decorat cu Legiunea de Onoare, în grad de Ofițer, și totodată o parte din fotografiile sale au fost incluse în albumul „La Roumanie en images”, editat la Paris, la editura Imprimeria A.G. L’Hoir, în 1919.
Această pasiune pentru arta fotografică l-a consacrat pe boierul de la Urlați și l-a așezat în clasamentul primilor zece fotografi ai Europei, lăsând posterității portrete de femei frumoase surprinse la muncă, torcând lâna, alăptând copii sau luând apă de la izvor. Printre modelele sale întâlnim frecvent nume precum țiganca Didina, Moș Niță sau tineri din satul său.
Astăzi, o serie de 24 de fotografii care poartă semnătura baronului pot fi admirate în arcada care desparte „Odaia fetei” de „Salonul vilei cu clopoței” (Muzeul Nicolae Minovici). Aceste imagini sunt considerate dovezi ale frumuseții pitorescului autohton, al portului național românesc și, totodată, se poate urmări modul de viață al omului de rând și tradițiile sale, dovezi care se întrepătrund într-un mod armonios cu ideea stilului național reflectat în expoziția gândită de Nicolae Minovici. 

Text: Ionuț Alexandru Banu, muzeograf Muzeul Nicolae Minovici, secția Antropologie Urbană, MMB

Foto: Arhiva Muzeului Municipiului București 

#Obiectul_Lunii_la_MMB #Artă_fotografică #pitoresc_autohton

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.