Celebrăm această zi cu un gând la vedeta Pădurii Verzi din 2023... Melcul carenat de Banat (Drobacia banatica). 
De ce vedeta? Pentru că specia a fost detectată în Pădurea Verde abia anul trecut, și acest lucru nu e de ici de colo, Melcul carenat de Banat este o specie PROTEJATĂ. 
Specia este un relict cuaternar ce a fost mult mai larg răspândită în Europa în perioada preglaciară. Actual, arealul speciei este limitat la câteva zone din România, Ungaria și Ucraina, așa că prezența ei în Timișoara a fost o surpriză plăcută.Această specie de melc are limite ecologice destul de largi, fiind prezentă în special de-a lungul văilor din zona montană până la câmpie, preferând altitudini medii. Preferă arii împădurite sau cel puţin vegetație abundentă, este higrofilă și mezobiontă, unde se hrănește cu ciuperci (micofagă). Se găsește deseori în apropierea apelor pe sub pietre, sub lemne putrede sau buşteni, în frunzar pe sol, iar când timpul e favorabil pe pietre sau pe plante. Este o specie destul de rezistentă la modificările antropice fiind capabilă să populeze fragmente de habitate menţinute prin şansă, de-a lungul luncilor, margini de şanţuri, drumuri și inclusiv în parcuri şi grădini (în locuri umbrite şi umede).
Prin mult noroc, avem la marginea Timișoarei multe specii rare și protejate, însă acest lucru nu este implicit și veșnic.
Reiterăm un apel mai larg pe care îl facem frecvent:
* Schimbările ce vor urma să fie realizate în Pădurea Verde prin transformarea acesteia în pădure parc, trebuie să NU afecteze caracterul natural al acesteia.
* Modificările trebuie să țină cont de speciile prezente și să compenseze pierderile de habitate la speciile vulnerabile.
* Izolarea pădurii prin habitate antropice și transformarea pădurii într-un parc similar celor din orașe va face ca o mare parte din biodiversitatea ei să se piardă iremediabil.
*Spațiile verzi urbane, fie că sunt păduri parcuri sau simple pajiști, trebuie menținute pe cât posibil naturale, pentru binele comun al omului dar și al naturii.
#𝐙𝐢𝐮𝐚𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆A𝐏𝐚̆𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫
#Timisoara #PădureaVerde #PădureParc #Biodiversitate
#NaturăUrbană #ReteauaPentruNaturaUrbana #SpeciiProtejate #Faună #Nevertebrate #Melc #Drobacia
Sursa informațiilor Bio-Team.
„TRECUT ŞI PREZENT ÎN NATURA HUNEDOREANĂ” este expoziția de Științele Naturii, aflată la parterul Palatului Magna Curia din Deva și care SE POATE VIZITA LA MUZEUL CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE
!
Multe și diverse artefacte din colecția de specialitate definesc trăsăturile florei și faunei hunedorene, din timpurile foarte îndepărtate, până azi: 
fosile, de acum 248-65 milioane de ani (Era Mezozoică), amoniți, scoici, melci, trunchiuri silicifiate, impresiuni foliare pe gresie și argile sau în straturile de cărbune din Valea Jiului (impresiuni ale frunzelor de ferigi, chiparoși, magnolii și palmieri, broasca țestoasă fosilizată), resturi fosile de mamuți, rinoceri, bizoni, cai sălbatici, elani etc. adaptate la climatul rece din Pliocen (5,2 - 2,6 milioane ani) ce colindau stepele reci, depozitele de terasă ale râurilor Cerna și Mureş, carierele de travertin de la Banpotoc şi Cărpiniş (ex.-redutabilul strămoș al zimbrilor și bizonilor moderni, denumit bizonul de stepă sau bizonul diluvial); 
Primii zimbri, Podarek și Polonka, care au fost aduși din Polonia pentru a coloniza rezervaţia creată în 1958 din apropiere de orașul Hațeg, împreună cu urmașul lor, Roman, pot fi admirați în această expoziție!
Iată, așadar, o o diversitate de exponate ce dețin o multitudine de informații despre ecosistemul hunedorean!
Vă așteptăm cu drag!
𝗠𝗮𝗿𝘁̦𝗶, 𝟮 𝗮𝗽𝗿𝗶𝗹𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟰, 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟴.𝟬𝟬, tema va fi „Modernitatea românească. O istorie intelectuală”. În dialog cu Sorin Antohi se va afla Gelu Sabău, cel care a dat între altele o masivă sinteză, „De la romantism la național-comunism. Încercare asupra modernității românești” (2021), remarcabilă prin faptul (rar la noi) că discută împreună și în lumina discuțiilor internaționale mai recente, cele două curente gemene: modernismul și antimodernismul 