Vernisajul expoziției ”Cetatea Dacică de la Căpâlna și Războaiele Daco-Romane” - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

Vernisajul expoziției ”Cetatea Dacică de la Căpâlna și Războaiele Daco-Romane”, organizată în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Cetăților Dacice, a fost un prilej deosebit de întâlnire a publicului cu specialiști din muzee și reprezentanți ai autorităților locale în contextul prezentării acestui important sit dacic, inclus în anul 1999 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Despre fortificația construită în a doua jumătate a sec. I î.Hr., istoricul cercetărilor și cele mai interesante descoperiri a vorbit dr. Radu Ota, arheolog în cadrul Muzeului National al Unirii din Alba Iulia. Cercetările arheologice au pus în evidență importanța și monumentalitatea acestei cetăți dacice, iar artefactele expuse cu această ocazie reflectă dezvoltarea culturii materiale din acea perioadă, precum Tezaurul de la Căpâlna, alcătuit dintr-un colier și doi cercei din aur, recuperat în urma braconării sitului de către căutătorii de comori.

Informații privind descoperirea unor noi castre romane de marș care supravegheau cetățile dacice din Munții Șureanu, și progresele înregistrate în arheologia peisajului prin utilizarea prospecțiunilor geofizice și aeriene (e.g. cartografierea LiDAR) au fost oferite de dr. Felix Marcu, manager al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și președinte al Comisiei Naționale LIMES. Siturile nou identificate, care se ramificau din creasta principală a Munților Șureanu spre nord, sugerează că nu era vizată doar Sarmizegetusa Regia, dar și fortificațiile dacice din zonă. Castrele temporare de pe Muntele Bătrâna și Muncelu-Lăutoarea ar fi putut îndeplini acest rol către cetățile dacice de la Cugir, Căpâlna și, probabil, Tilișca.

Cercetarea, protejarea, restaurarea și punerea în valoare din punct de vedere turistic a cetății Căpâlna conform standardelor UNESCO constituie priorități pentru Consiliul Județean Alba, care va prelua în administrare situl. Despre necesitatea amenajării unei căi de acces moderne, promovarea drumului către situl arheologic și introducerea monumentului într-un circuit atractiv pentru turiști a vorbit Dan Mihai Popescu, administratorul public al județului Alba.

În contextul efortului comun al autorităților locale pentru protejarea și valorificarea patrimoniului arheologic în ansamblu, Gabriel Pleșa, primar al municipiului Alba Iulia, și-a exprimat deschiderea și sprijinul față de inițiativele de conservare-restaurare și promovare turistică a vestigiilor de epocă romană din municipiul Alba Iulia. Apulum, cel mai important sit al Daciei, poate reprezenta încă un punct pe harta Patrimoniului Mondial UNESCO. Cercetarea arheologică urbană de aici este o adevărată provocare, iar descoperirile făcute de-a lungul timpului atestă importanța sitului, a „orașului de sub oraș”.