Ceramica habană avea și rol decorativ în interiorul țărănesc
Olarii anabaptiști de limbă germană, considerați eretici de către Vatican, au fost alungați din loc în loc, de-a lungul istoriei. După unele surse, numele de habani își are originea în cuvântul evreiesc „ha-nanin”, care înseamnă „copiii lui Dumnezeu” sau din cuvântul „hushabe”, care în dialectul morav înseamnă „așezare, colonie”.
Diversitatea morfologică a pieselor habane reflectă deprinderile domestice ale comanditarilor, de la uzul lor în reședințe princiare sau nobilare ca funcționalitate și reprezentare, până la recuzita de decorare a interiorului țărănesc din mediul rural.
Astăzi vă prezentăm un canceu din colecția Muzeului de Etnografie Brașov lucrat într-un atelier din vestul Slovaciei, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Canceul a fost modelat la roată, decorat cu angobă cu smalț de cositor și plumb, pictat cu pensula, culori obținute la foc înalt din oxizi metalici: albastru cobalt, galben – antimoniu, verde – cupru, brun – mangan. Are corp piriform, prezintă decor amplasat pe toată suprafața, iar frontal se poate observa motivul “pomul vieții”, un buchet cu două flori cu petale colorate și o garoafă în mijloc și coș împletit.
Dacă doriți să admirați atât ceramica habană, cât şi ceramica din alte centre de olărit, vă invităm să vizitați Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” din Rupea.
Sursa: Ligia Fulga, Lia Maria Voicu, Ceramica de tradiție habană. Istorie, mentalități și relații comerciale în sec. al XVIII-lea, Brașov, 2013
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu