Genomul craniului uman din Peștera Muierii a fost secvențiat.

 

Genomul Craniului de Homo Sapiens, craniu aflat în expunere permanentă la #MuzeulOlteniei a fost secvențiat

𝗩-𝗮ț𝗶 î𝗻𝘁𝗿𝗲𝗯𝗮𝘁 𝘃𝗿𝗲𝗼𝗱𝗮𝘁ă 𝗰𝘂𝗺 𝗮𝗿ă𝘁𝗮 𝘃𝗶𝗮ț𝗮 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗽ă𝗿ț𝗶𝗹𝗲 𝗻𝗼𝗮𝘀𝘁𝗿𝗲 𝗮𝗰𝘂𝗺, 𝘀ă 𝘇𝗶𝗰𝗲𝗺, 𝟯𝟱.𝟬𝟬𝟬 𝗱𝗲 𝗮𝗻𝗶...?

Studii și cercetări internaționale consemnate de 𝗖𝘂𝗿𝗿𝗲𝗻𝘁 𝗕𝗶𝗼𝗹𝗼𝗴𝘆 (jurnal știintific) și 𝗔𝗿𝗰𝗵𝗮𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝘆 𝗠𝗮𝗴𝗮𝘇𝗶𝗻𝗲, un comunicat publicat de 𝗨𝗻𝗶𝘃𝗲𝗿𝘀𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗨𝗽𝗽𝘀𝗮𝗹𝗮 (𝗦𝘂𝗲𝗱𝗶𝗮) confirmă că o echipă de cercetători condusă de Mattias Jakobsson a secvențiat genomul unei femei al cărei craniu, în vârstă de 35.000 de ani, a fost descoperit în Peștera Muierii în anii 1950.
Dacă mai aveți nevoie de #argumente sau poate de #orientare - pentru a ne trece pragul vă prezentăm studiul internațional - o recunoaștere internațională a importanței piesei Muzeului Olteniei! Eforturi depuse pentru un patrimoniu european de excepţie, la finalul unui îndelung proces de salvare, cercetare, restaurare, ce devine martor al puterii comunității oamenilor care iubesc patrimoniul cultural și, exemplu pentru comunitatea europeană.
De astăzi, 28 mai, vă putem răsplăti curiozitatea grație acestui proiect de cercetare aprofundată și vă invităm să descoperiți Craniul de Homo Sapiens, descoperit în Peștera Muierii, județul Gorj, o vizită care vă garantăm că se anunță intensă și plină de învățăminte, mai ales că extinde înțelegerea asupra a ceea ce este patrimoniul cultural în context european!
Potrivit unui comunicat publicat de Universitatea Uppsala (Suedia), o echipă de cercetători condusă de Mattias Jakobsson a secvențiat genomul unei femei al cărei craniu în vârstă de 35.000 de ani a fost descoperit în Peștera Muierii în anii 1950. Studiul sugerează că această femeie, strămoș al vânătorilor-culegători care au trăit în Europa până la sfârșitul celei mai recente Epoci Glaciare, în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, a moștenit un nivel ridicat de diversitate genetică. S-a crezut anterior că o astfel de diversitate s-a pierdut cu aproximativ 80.000 de ani în urmă, pe măsură ce populațiile umane au migrat din Africa, în Asia și Europa. Studiile anterioare ale rămășițelor femeii au găsit, de asemenea, similitudini atât cu oamenii moderni, cât și cu Neanderthalienii, dar noua analiză arată niveluri scăzute de ADN Neanderthalian în genomul ei.
Sursa: https://www.archaeology.org/.../9710-210524-europe-genome...
Genomul craniului uman din Peștera Muierii a fost secvențiat.
Pentru prima dată, cercetătorii au secvențiat cu succes genomul craniului de la Peștera Muierii, o femeie care a trăit acum 35.000 de ani. Diversitatea ei genetică ridicată arată că migrația din Africa nu a fost marele blocaj în dezvoltarea umană, ci mai degrabă acest lucru a avut loc în timpul și după cea mai recentă epocă glaciară. Aceasta este constatarea unui nou studiu condus de Mattias Jakobsson la Universitatea Uppsala și publicat în Current Biology.
„Ea seamănă mai mult cu europenii moderni decât cu indivizii umani care au trăit în Europa, cu 5.000 de ani mai înaintea ei, dar diferența este mult mai mică decât am crezut. Putem vedea că nu este un strămoș direct al europenilor moderni, dar este predecesorul vânătorilor-culegători care au trăit în Europa până la sfârșitul ultimei ere glaciare”, spune Mattias Jakobsson, profesor la Departamentul de Biologie de la Universitatea din Uppsala și, conducătorul studiului.
Foarte puține genomuri complete, mai vechi de 30.000 de ani, au fost secvențiate. Acum, că echipa de cercetare poate citi întregul genom al femeii din Peștera Muierii, ei pot vedea asemănări cu oamenii moderni din Europa, văzând totodată că nu este un strămoș direct. În studiile anterioare, alți cercetători au observat că forma craniului său are similitudini atât cu oamenii moderni, cât și cu Neanderthalienii. Din acest motiv, ei au presupus că această femeie avea o fracțiune mai mare din strămoșii Neandertalieni decât alți indivizi contemporani, făcând-o să se distingă de normă. Dar analiza genetică din studiul actual arată că are același nivel scăzut de ADN Neanderthalian precum majoritatea celorlalți indivizi care au trăit în vremea ei. În comparație cu rămășițele unor indivizi care au trăit cu 5.000 de ani mai devreme, cum ar fi cele de la Peștera cu Oase (România), femeia de la Peștera Muierii avea doar jumătate din ascendența Neanderthaliană.
Răspândirea oamenilor moderni din Africa, în urmă cu aproximativ 80.000 de ani, este o perioadă importantă din istoria umanității și este adesea descrisă ca o perioadă cu blocaj genetic. Populațiile s-au mutat din Africa, în Asia și Europa. Efectele acestor migrații pot fi văzute și astăzi. Diversitatea genetică este mai mică în populațiile din afara Africii decât în Africa. Faptul că craniul uman de la Peștera Muierii are o diversitate genetică ridicată arată faptul că cea mai mare pierdere a diversității genetice a avut loc în ultima epocă glaciară (care s-a încheiat cu aproximativ 10.000 de ani în urmă) decât în timpul migrației din Africa.
„Este interesant, deoarece ne învață mai multe despre istoria populației umane timpurii din Europa. Resturile umane de la Peștera Muierii au mult mai multă diversitate genetică decât se aștepta, pentru Europa, în acest moment. Acest lucru arată că variația genetică în afara Africii a fost considerabilă până în ultima epocă glaciară și că epoca glaciară a provocat scăderea diversității genetice la oameni din afara Africii.”
Cercetătorii au reușit, de asemenea, să urmărească variația genetică din Europa în ultimii 35.000 de ani și să vadă o scădere clară a variațiilor în ultima epocă glaciară.
„Accesul la genomica medicală avansată ne-a permis să studiem aceste rămășițe antice și chiar să putem căuta boli genetice. Spre surprinderea noastră, nu am găsit nicio diferență în ultimii 35.000 de ani, chiar dacă unii indivizi, în viață în timpul epocii glaciare, aveau o diversitate genetică scăzută.
Descoperirile de la Peștera Muierii sunt importante din perspectiva istoriei culturale și vor rămâne cu siguranță interesante pentru cercetătorii din alte domenii, dar din perspectivă genetică, toate datele sunt acum disponibile. ”
Sursa: Comunicat de presă Universitatea Uppsala https://www.uu.se/en/press/press-release/?id=5526&typ=pm... .
Studiul științific se găsește la adresa https://www.cell.com/curre.../fulltext/S0960-9822(21)00592-3
Current Biology este un jurnal științific peer-reviewed, care acoperă toate domeniile biologiei, în special biologia moleculară, biologia celulară, genetica, neurobiologia, ecologia și biologia evoluției.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.