Ducat Apafi formă semilună.
Ducat Apafi formă semilună.
Ducat Apafi hexagonal
Ducat Apafi în formă de soare/stea.
Monedă de 100 de Ducaţi emisă de Mihai Apafi, Principele Transilvaniei Text: SPLENDOR OPES AVRVM MVNDI MIHI NVLLA VOLVPTAS – QVIN PVTO PRO CHRISTO HAEC OMNIA DAMNA MEO (Strălucirea tuturor comorilor de aur din lume nu îmi face nici o plăcere – Mă tem că toate acestea fac rău Christosului Meu [Mântuirii mele]) - parte din legenda de avers a emisiunii de 100 de ducaţi ai lui Mihai Apafi, din 1677.În ciuda frumoaselor cuvinte declarate mai sus, piosul principe Mihail Apafi va bate mai multe serii de monede de aur de valoare foarte mare, indicând faptul că emisiunea din 1674 făcea parte dintr-un plan mult mai complex. Acest lucru este dovedit de faptul că monede de 100 de ducaţi se vor bate şi în 1676, 1677 și 1683. Ulterior, în 1677, pe lângă piesele de 100 de ducaţi, se vor emite şi monede grele de aur, cum ar fi cele de 50 ducaţi şi 25 ducaţi. În 1687, se vor bate din nou piese de 25 de ducaţi.
Taler Apafi. Faţa: MICHAEL * APAFI * DEI * GRATIA * PRINC: TRANS: (Mihail Apafi, din mila lui Dumnezeu, Principe al Transilvaniei) Bustul principelui, spre dr., purtând cuşmă împodobită cu un surguci în formă de roză, cu pene de struţ, platoşă decorată cu reprezentări vegetale şi geometrice stilizate şi mască de satir şi centură, ţinând în mâna dr. un sceptru terminat cu o floare de lalea stilizată, iar mâna st., pe garda unei spade de paradă.
Legendă circulară: PAR REGHVND – ET (în ligatură) SIC CO 1675 (Domn al unor Părţi ale Regatului Ungariei şi Comite al Secuilor 1675). În centru, Stema Transilvaniei surmontată de coroana princiară, timbrată de blazonul familiei Apafi. Dedesubt marca monetăriei A – I (Albae Iuliensis)
Taler Apafi ştanţat la Braşov. Ca şi predecesorii săi, Mihail Apafi a exercitat din plin dreptul regalian al baterii de monedă. El a început să bată monedă din anul 1662, după victoria de la Seleuş şi a continuat să emită până în anul morţii sale, 1690. În elementele sale centrale, sistemul monetar transilvănean deriva din cel al Regatului Ungar, dinainte de 1526, anul dezastrului de la Mohacs. Acest sistem monetar era unul bimetalist – axat pe aur şi argint. Nominalul de bază pentru aur era ducatul, o monedă cu o greutate legală de 3,495 g şi un titlu de 986‰, cu multipli săi de 2, 3, 4, 4 ½, 5, 7, 8, 9, 10, 12 şi 13 ducaţi. S-au emis de asemenea şi piese de ½ ducat. Mai mult decât ceilalţi principi transilvăneni, silit de nevoia de a produce numerarul de mare valoare, necesar plăţilor politice (tribut, solda mercenarilor, cheltuieli diplomatice, propagandă politică), Mihail Apafi a emis cu predilecţie monede de aur şi argint cu valoare foarte mare. Dacă istoricii nu ar avea alte documente despre perioada 1661-1690 şi s-ar baza doar pe superbele monede ale lui Mihail Apafi, ar fi putut crede că Principatul Transilvaniei ar fi trecut printr-o adevărată „epocă de aur”. Pentru argint, nominalul de bază al monetăriei transilvănene nu a mai rămas denarul, ca în vremurile dinainte de bătălia de la Mohacs, ci talerul, o monedă cu valoare mare. Greutatea legală a acestuia era de 28,82 g, fiind bătut dintr-un aliaj 875‰. Pe lângă taleri, atelierele transilvănene au bătut şi multipli ai acestuia – 1 ½, 2, 2 ½, şi 4 taleri. Foarte importante au fost şi emisiunile de diviziuni ale talerului – guldenul (½ taler) şi sfertul de taler. Gama nominalurilor de argint a fost completată de emisiuni de monedă măruntă, cum ar fi: 1 ½ groşi (dreipölkeri), 3 groşi (dutka), groşi de 6 şi 12 dinari şi groşi „laţi”. Numai în atelierele din Slovacia se vor emite şi dinari sau oboli (½ dinar). Din această gamă de nominaluri, la începutul domniei lui Mihail Apafi (până în 1674) s-au bătut doar: guldeni, taleri, 1 ½ taleri, 2 taleri, precum şi 6 şi 12 dinari.
Taler 1670 Apafi, marca monetăriei A-F(Arx Fogorass, Cetatea Făgăraşului)
Tirajul monedelor principatului Transilvaniei abundă în piese care au forme neobișnuite. Ele pot fi pătrate sau poligonale. Această atracție pentru formele speciale a monedelor a culminat în timpul domniei principelui Mihai Apafi, când apar forme care amintesc de steaua/soarele și semiluna stemei Transilvaniei.
Anul 1674 reprezintă un moment de cotitură în activitatea monetară transilvăneană nu numai din vremea domniei lui Mihai Apafi, dar din întreaga istorie a acestei activităţi în Europa. La această dată începe baterea pieselor de 100 de ducaţi, cele mai grele monede de aur emise pe continentul nostru în Evul Mediu şi Epoca Modernă. Baterea vreme de mai mulți ani a unor piese excepționale îl fac pe Mihai Apafi creatorul nu numai a celei mai impresionante serii de monede de aur din Europa vremii sale, dar și autorul celor mai mari şi grele piese din acest metal, emise până la sfârşitul secolului al XX-lea. Ele constituie, încă un motiv, pentru care acest principe ramâne în Istoria lumii...
Anul 1674 reprezintă un moment de cotitură în activitatea monetară transilvăneană nu numai din vremea domniei lui Mihai Apafi, dar din întreaga istorie a acestei activităţi în Europa. La această dată începe baterea pieselor de 100 de ducaţi, cele mai grele monede de aur emise pe continentul nostru în Evul Mediu şi Epoca Modernă. Baterea vreme de mai mulți ani a unor piese excepționale îl fac pe Mihai Apafi creatorul nu numai a celei mai impresionante serii de monede de aur din Europa vremii sale, dar și autorul celor mai mari şi grele piese din acest metal, emise până la sfârşitul secolului al XX-lea. Ele constituie, încă un motiv, pentru care acest principe ramâne în Istoria lumii...
Sursa informațiilor Imre-Károly Tar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu