miercuri, 27 ianuarie 2021

Lacul Cuejdel – cel mai mare lac de baraj natural din România

 






Lacul Cuejdel – cel mai mare lac de baraj natural din România


Datorită pitorescului regiunii, Lacul Cuejdel constituie un punct de atracție pentru turiști, totodată prezentând și un real interes științific prin modificările aduse ecosistemului zonei.
Demersurile pentru includerea în lista ariilor protejate din România au fost începute în anul 2000, de către o echipă formată din 12 cercetători de la Laboratorul de Acvacultură și Ecologie Acvatică al Universității Alexandru I. Cuza din Iași, alături de specialiști din cadrul Muzeului de Științe Naturale Piatra-Neamț. În prezent, rezervația naturală Lacul Cuejdel este arie protejată de interes național cod IV.40, înființată în baza Hotărârii Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
Lacul de baraj natural Cuejdel (Lacul Crucii), situat în sud-estul Munților Stânișoarei (Grupa Centrală a Carpaților Orientali), este cel mai mare și cel mai nou lac din această categorie, din România. Lacul Cuejdel s-a format în bazinul Cuejdiului, afluent de stânga al Bistriței, și este situat la cca 20 km nord-vest de orașul Piatra Neamț.
Similar cu Lacu Roșu, Lacul Cuejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni. Comparând cele două lacuri se poate observa că au suprafețe relative egale, iar în ceea ce privește volumul de apă, acesta este superior în Lacul Cuejdel.
Posibilele cauze care au dus la declanșarea alunecării sunt de natură antropică (prin secționarea deluviului de alunecare pentru amenajarea drumului forestier) și naturale (cutremur, substratul geologic și volumul precipitațiilor).
Lacul s-a format începând cu anul 1978, pe cursul mijlociu al pârâului Cuejdel (afluent de stânga al râului Cuejdiu), prin surpări și alunecări succesive pe partea stângă a văii, la baza Vârfului Muncelului. Alunecarea s-a produs între km 0,5 și 1,5 km în amonte de confluența cu Cuiejdiul pe o suprafață de 35 de hectare.
A doua etapă de formare a lacului a culminat cu alunecarea din anul 1991, posibil cauzată de cutremurul din anul 1990 (5,4 grade pe scara Richter), considerat și factor declanșator. Cutremurul a produs modificări bruște ale configurației versanților, la care s-au adăugat ploile intense din anul 1991, care au dus la destabilizarea stratelor de fliș cu depozite argiloase, argilo-marnoase și gresii dure. Astfel, apariția barajului natural a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantități de apă.
Suprafața lacului este de 12,2 ha, lungimea de 1 km, lățimea medie de 102 m, adâncimea medie a lacului la data efectuării măsurătorilor (1992) era de 7,44 m, iar valoarea maximă, în apropiere de baraj, era de 16,1 m. Barajul natural are o înălțime cuprinsă între 25 și 30 m, cu valori mai mari spre malul stâng și lungime de cca 80 m.
Ca o paranteză, variabilitatea reliefului zonei a creat condiții de apariție, în aval de Lacul Cuejdel, a trei lacuri mai mici: Lacul Constelației, Lacul Mic și Lacul Albastru.
Astăzi, imaginea Lacului Cuejdel este surprinzătoare, fiind înfrumusețată de trunchiurile copacilor care ies din oglinda apei ca niște martori tăcuți ai formării lacului.


Bibliografie:
Nicolae Rădoane – Un nou lac de baraj natural în bazinul Bistriței moldovenești, Studii și cercetări de geografie, Tom.XLIX – L, Editura Academiei Române, 2002-2003;
Oancea Andreea Simona – Modificările induse peisajului geografic în urma formării lacului de baraj natural de pe pârâul Cuejdel, Lucrare de licență, Iași, 2010.


Muzeograf,
Oana Maria Balan

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu