BRĂȚĂRI DE BRONZ DESCOPERITE LA POJEJENA

 

BRĂȚĂRI DE BRONZ DESCOPERITE LA POJEJENA

O latură aparte a existenței umane o reprezintă dorința de înfrumusețare a trupului și implicit de îmbunătățire a aspectului general cu obiecte de podoabă. Fiind realizate din diferite materiale de origine vegetală sau animală, roci, aliaje sau metale, podoabele au fost create încă din Preistorie și au reprezentat o formă de manifestare a personalității umane în toate civilizațiile. Semnificația podoabelor diferă de la o cultură la alta, de la o civilizație la alta, însă, cu toate acestea, scopul estetic este comun tuturor.
Descoperirea tehnicilor de prelucrarea a metalelor a dus la revoluții în ceea ce privește metodele de confecționare a podoabelor realizate din metale și aliaje, și a permis meșterului să realizeze o varietate de modele în funcție de tradiții culturale, influențe, scop și cerințe. Rezultat al muncii unui astfel de meșteșug sunt și brățările de bronz descoperite la Pojejena pe care le propunem ca exponat al lunii octombrie.
Depozitul de bronzuri de la Pojejena din care fac parte cele 9 brățări expuse a fost descoperit întâmplător, în arătură, la nord de comuna Pojejena și a intrat în partimoniul Muzeului Bantului Montan din Reșița în 1988. Lotul cuprinde două tipuri de brățări:
- 3 brățări cu capetele deschise, depărtate, decorate prin linii incizate paralele, verticale și/sau oblice ce formează motivul în căpriori (1) și motivul brăduț (2 - 3).
- 6 brățări torsionate cu capetele deschise, depărtate, rotunde (4 - 9).
În urma analizei brățărilor s-a putut constata faptul că acestea au fost utilizate înainte de a fi depozitate deoarece prezintă urme de uzură pe partea interioară și la exterior, iar modelul celor decorate este șters în unele zone. Analiza brățărilor torsionate a dus la aceeași concluzie, deoarece motivul acestora este tocit în unele locuri.
Încadrarea cronologică a brățărilor s-a făcut prin analogii. Pentru primul tip de brățări s-au identificat analogii în descoperirile din Banat și Transilvania de la: Moldova Veche I, Cornuțel, Spălanca II, Ocna de Fier, Sântana, Uioara de Sus, Timișoara, Ticvaniu Mare. Al doilea tip de brățări își găsește corespondent în descoperirile de la Deva III, Moldova Veche I, Gușternița II, Pecica II, Uioara de Sus. Așadar, brățările de la Pojejena sunt încadrate cronologic la începutul Hallstattului – Ha A1, aparținând orizontului Cincu-Suseni.
Unele ipoteze susțin faptul că acest mod de depunere a podoabelor era realizat de către comunitățile străvechi pentru a le proteja în cazul unor atacuri de jaf, însă, în urma cercetării mai atente a condițiilor în care au fost depuse unele obiectele, au fost formulate noi ipoteze. A fost adus în discuție caracterul cultic, votiv al depunerilor, motivat de fragmentarea intenționată a obiectelor descoperite, realizată anterior depunerii, fiind considerată distrugere cu scop ritual sau pentru obținerea unor bucăți de metal cu valoare premonetară. Așadar, motivul depunerilor de bronzuri a determinat formularea unor multiple ipoteze, însă obiectele descoperite oferă informații importante despre tehnicile de prelucrare a metalelor, despre atelierele de producere a acestora, despre economia zonei, și totodată, evidențiază asemănările și diversitatea culturală a comunităților dintr-un areal geografic și dintr-o anumită perioadă istorică.
​​​​​​​​​​ Alina Gheorghe

Bibliografie:
CIUGUDEAN, H., BĂLAN, G., Artizanii Epocii Bronzului.Descoperiri recente de depozite de bronzuri în Transilvania, Alba-Iulia, 2015, p. 7-12.
FLONTAȘ, A., Jewelry depositions from the end of the 2nd millennium BC from the Romanian Carpathian Basin, în Archaeologica Hereditas 13, 2018, p. 113-133.
OFRIM, L., Semnificația depozitelor de bronzuri descoperite în bazinul Maramureș, în Buletinul cercurilor științifice studențești arheologie-istorie-muzeologie, 10, 2004, p. 53-64.
OPRINESCU, A., Depozitul de bronzuri de la Pojejena (județul Caraș- Severin), în Banatica, 10, 1990, p. 81-84.
VIERU, E., Posibilităţi de interpretare a depozitelor de bronzuri din bazinul Bârladului, atribuite sfârşitului Epocii Bronzului, în Danubis, XXXI, Supliment, Galați, p. 203-218.

 

Sursa informațiilor Muzeul Banatului Montan Reșița.