sâmbătă, 6 noiembrie 2021

Basorelief votiv cu zeița Cybela

 

Basorelief votiv cu zeița Cybela
Datare: Epoca romană timpurie, sec. II-III p. Chr.
***
Cybela, divinitate teogonică de origine frigiană, este cunoscută în mitologia greacă sub mai multe nume, fie după locul de cult sau după atributele complementare.
Documentele epigrafice, materialul arheologic şi numismatic, reprezentat de statuete din marmură sau teracotă cu menţionarea Cybelei în rândul divinităţilor din panteonul callatian, trebuie analizate în contextul răspândirii cultului zeiţei în oraşele greceşti de la Marea Neagră începând din a doua jumătate a sec. VI a. Chr..
Adoraţia deosebită de care s-a bucurat Cybela în oraşele greceşti vest-pontice în epocile greacă, dar mai ales romană, este atestată de reprezentările sculpturale şi de numeroasele documente epigrafice care se datează până în perioada creştină. Tipul iconografic cel mai răspândit în Dobrogea în epoca elenistică, fie că este vorba de statuete, de reprezentări în aedicula sau de basoreliefuri simple, o înfăţişează pe zeiţă în aceeaşi atitudine: aşezată pe un tron, având pe cap polos sau coroană murală, încadrată de doi lei (sau ţinând un pui de leu în braţe), având o patera în mâna dreaptă şi un tympanon în mâna stângă; este vorba despre tipul arhaic ionian.
Reprezentările statuare ale Cybelei la Callatis, fie ele ceramice sau în marmură, adoptă din punct de vedere iconografic varianta cu zeiţa aşezată pe tron, ţinând puiul de leu în braţe. Acest tip de reprezentare este semnalat din sec. IV a. Chr. pe toată durata perioadei de autonomie a cetăţii şi în chora callatiană.
Ca Mamă a Zeilor, dar şi ca femeie, divinitatea care personifica forţa creatoare a naturii, era adorată cu precădere de către femei. Teritoriului callatian îi aparţinea şi “spaţiul sacru al Zeiţei Cybela”, unde a fost cercetat un sanctuar elenistic săpat în rocă şi un relief reprezentând-o pe zeiţă tronând. Documentaţia iconografică devine şi mai elocventă în epoca imperială, când imaginea Zeiţei-Mamă este completată de reprezentări monetare.
Piesa este propusă pentru clasare în categoria juridică Tezaur în cadrul proiectului „Un viitor pentru trecut – clasarea și valorificarea patrimoniului epigrafic și sculptural callatian”, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 prin Programul RO-Cultura, derulat de Direcția Cultură și Sport Mangalia, prin serviciul Muzeul de Arheologie „Callatis”, în parteneriat cu Universitatea "Ovidius" din Constanța.
www.muzeucallatis.ro
Programul RO-Cultura
Granturile SEE si norvegiene
EEA and Norway Grants
#rocultura #mangalia #eeagrants

 

Sursa informațiilor Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu