Cu ocazia redeschiderii pentru public a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, reprezentanții instituției vă invită să admirați la parterul instituției exponatul lunii mai – o statuetă votivă din bronz a zeiței Venus, tipul Knidos.
Statueta a fost descoperită în toamna anului 2019 într-o casă romană din așezarea civilă a castrului Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, în cursul unei cercetări arheologice preventive. Este vorba despre zona rezidențială a orașului roman unde o familie înstărită și influentă, probabil cea a unui oficial local, și-a construit o luxoasă casă de tip domus. Domus era locuința particulară romană situată în mediul urban, cu plan rectangular și numeroase încăperi cu destinație specială pentru folosința membrilor familiei.
Aici a fost amenajat un mic loc de cult (lararium) în care se afla statueta din bronz a zeiței frumuseții și a dragostei, care reproduce ipostaza Afroditei din Knidos. Statuia de cult a Afroditei din Knidos a reprezentat primul nud feminin monumental din arta clasică, fiind realizată din marmură de Paros de către faimosul sculptor atenian Praxiteles în sec. IV a.Chr. Renumită pentru frumusețea ei, opera a fost concepută pentru a putea fi admirată din orice unghi. Această statuie a zeiței frumuseții a stabilit un canon în reprezentarea nudului feminin și a inspirat mai multe variante.
Chiar dacă originalul nu a supraviețuit, tipul iconografic a fost reluat de numeroase copii romane din marmură, bronz sau teracotă. Nuditatea zeiței semnifica nașterea ei divină din mare dar și rolul ei sacru la Knidos ca Afrodita Euploia, ocrotitoarea navigatorilor. Gestul pudic nu indica rușinea, ci fertilitatea, tinerețea ei eternă prin curățare, purificare și renaștere ritualică.
Venus Knidos de la Apulum este înfățișată nudă, acoperindu-și zona pubiană cu palma stângă și întinzând brațul drept în față, cu palma deschisă. Greutatea corpului se sprijină pe piciorul drept întins, stângul fiind îndoit din genunchi (contrapposto). Zeița are capul întors ușor spre dreapta, privește înainte, are nasul lung și drept iar gura este mică, întredeschisă. Părul bogat este pieptănat cu cărare la mijloc, două rulouri încadrând fața, acoperind urechile și mascând marginile diademei în formă de semilună. La ceafă părul este strâns în coc. Două șuvițe cârlionțate cad de o parte și de cealaltă a gâtului, până la umeri. Corpul este al unei femei tinere, cu abdomenul și fesele rotunjite, sânii sunt mici iar ombilicul este marcat printr-o incizie. Statueta are înălțimea de 13,3 cm și este datată în a doua jumătate a sec. II – sec. III p.Chr. După descoperire, a fost adusă la muzeu și restaurată de Dan Anghel, fiind apoi scanată și digitizată 3D de Călin Suteu și prezentată online în cadrul Colecției Virtuale a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, pe platforma Sketchfab(https://skfb.ly/6RCF6).
Chiar dacă originalul nu a supraviețuit, tipul iconografic a fost reluat de numeroase copii romane din marmură, bronz sau teracotă. Nuditatea zeiței semnifica nașterea ei divină din mare dar și rolul ei sacru la Knidos ca Afrodita Euploia, ocrotitoarea navigatorilor. Gestul pudic nu indica rușinea, ci fertilitatea, tinerețea ei eternă prin curățare, purificare și renaștere ritualică.
Venus Knidos de la Apulum este înfățișată nudă, acoperindu-și zona pubiană cu palma stângă și întinzând brațul drept în față, cu palma deschisă. Greutatea corpului se sprijină pe piciorul drept întins, stângul fiind îndoit din genunchi (contrapposto). Zeița are capul întors ușor spre dreapta, privește înainte, are nasul lung și drept iar gura este mică, întredeschisă. Părul bogat este pieptănat cu cărare la mijloc, două rulouri încadrând fața, acoperind urechile și mascând marginile diademei în formă de semilună. La ceafă părul este strâns în coc. Două șuvițe cârlionțate cad de o parte și de cealaltă a gâtului, până la umeri. Corpul este al unei femei tinere, cu abdomenul și fesele rotunjite, sânii sunt mici iar ombilicul este marcat printr-o incizie. Statueta are înălțimea de 13,3 cm și este datată în a doua jumătate a sec. II – sec. III p.Chr. După descoperire, a fost adusă la muzeu și restaurată de Dan Anghel, fiind apoi scanată și digitizată 3D de Călin Suteu și prezentată online în cadrul Colecției Virtuale a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, pe platforma Sketchfab(https://skfb.ly/6RCF6).
Dr. Anca Timofan, arheolog Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Sursa informațiilor Alba24.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu