Monede antice grecești cu reprezentarea lui Zeus
Zeus era stăpânul tunetelor, regele zeilor și al oamenilor. Acesta nu a fost dorit de tatăl său, Cronos, din cauza unei prevestiri care spunea că va fi înlăturat de pe tron de fiul său. În aceste circumsanțe, Rhea plecă pe insula Creta unde l-a născut pe Zeus într-o peșteră. Acesta va crește aici, departe de răzbunarea tatălui său, fiind alăptat de capra sacră Amaltheia și hrănit cu miere. La vremea potrivită, predicția se împlini și Zeus devine stăpânul tunetelor și al cerului, regele zeilor și al universului. El întărește rânduiala și legile pe tot pământul, dă oamenilor fericirea și nenorocirea, binele și răul. Simbolurile sale sunt fulgerul, vulturul, taurul și stejarul. În mitologia romană el va fi identificat cu Jupiter, care are aceleași atribute.
În epoca autonomă, Zeus este prezent cu predilecție pe monedele cetății Tomis. Încă de la primele emisiuni de bronz, atelierul aplică pe avers o imagine deosebit de frumoasă a acestuia, bărbos, purtând o taenia, iar pe revers, un vultur într-o cunună de frunze de stejar.
În sec. II-I a.Chr., monetăria imprimă aceeași reprezentare a lui Zeus, cu mici excepții (capetele Dioscurilor sau Demeter) pe avers, iar pe revers are simboluri ale orașului, ca stelele, protomele cailor Dioscurilor sau bonetele lor. Chipul lui, bărbos și laureat, evoluează din punct de vedere stilistic, devenind din ce în ce mai barbarizat, mai neglijent realizat. El continuă să apară și în perioada imperială pe aversul emisiunilor pseudo-autonome, fiind însoțit de un vultur stând pe un fulger pe revers.
Dacă la Tomis, Zeus era adoptat ca imagine oficială a orașului (cum era de pildă, Herakles la Callatis), în cetățile vecine el nu apare nici pe monedele autonome și nici pe emisiunile pseudo-autonome. Reprezentări cu Zeus vor fi imprimate doar pe monedele grecești cu efigie imperială, acesta fiind redat în ipostaze standard. Regele zeilor, bărbos, nud, cu mantie pe umăr sau îmbrăcat în chiton, stând în picioare, ține o pateră și un sceptru în mâini și este însoțit câteodată de un vultur, aflat la picioarele sale. Altădată este înfățișat stând pe un tron sau în cadrul unui templu. Ultimele imagini ale templului reprezintă dovada existenței unui loc de adorare a lui Zeus la Tomis și Nicopolis ad Istrum.
Monede cu reprezentarea lui Zeus se păstrează în colecția numismatică a Muzeului Municipiului București.
Zeus era stăpânul tunetelor, regele zeilor și al oamenilor. Acesta nu a fost dorit de tatăl său, Cronos, din cauza unei prevestiri care spunea că va fi înlăturat de pe tron de fiul său. În aceste circumsanțe, Rhea plecă pe insula Creta unde l-a născut pe Zeus într-o peșteră. Acesta va crește aici, departe de răzbunarea tatălui său, fiind alăptat de capra sacră Amaltheia și hrănit cu miere. La vremea potrivită, predicția se împlini și Zeus devine stăpânul tunetelor și al cerului, regele zeilor și al universului. El întărește rânduiala și legile pe tot pământul, dă oamenilor fericirea și nenorocirea, binele și răul. Simbolurile sale sunt fulgerul, vulturul, taurul și stejarul. În mitologia romană el va fi identificat cu Jupiter, care are aceleași atribute.
În epoca autonomă, Zeus este prezent cu predilecție pe monedele cetății Tomis. Încă de la primele emisiuni de bronz, atelierul aplică pe avers o imagine deosebit de frumoasă a acestuia, bărbos, purtând o taenia, iar pe revers, un vultur într-o cunună de frunze de stejar.
În sec. II-I a.Chr., monetăria imprimă aceeași reprezentare a lui Zeus, cu mici excepții (capetele Dioscurilor sau Demeter) pe avers, iar pe revers are simboluri ale orașului, ca stelele, protomele cailor Dioscurilor sau bonetele lor. Chipul lui, bărbos și laureat, evoluează din punct de vedere stilistic, devenind din ce în ce mai barbarizat, mai neglijent realizat. El continuă să apară și în perioada imperială pe aversul emisiunilor pseudo-autonome, fiind însoțit de un vultur stând pe un fulger pe revers.
Dacă la Tomis, Zeus era adoptat ca imagine oficială a orașului (cum era de pildă, Herakles la Callatis), în cetățile vecine el nu apare nici pe monedele autonome și nici pe emisiunile pseudo-autonome. Reprezentări cu Zeus vor fi imprimate doar pe monedele grecești cu efigie imperială, acesta fiind redat în ipostaze standard. Regele zeilor, bărbos, nud, cu mantie pe umăr sau îmbrăcat în chiton, stând în picioare, ține o pateră și un sceptru în mâini și este însoțit câteodată de un vultur, aflat la picioarele sale. Altădată este înfățișat stând pe un tron sau în cadrul unui templu. Ultimele imagini ale templului reprezintă dovada existenței unui loc de adorare a lui Zeus la Tomis și Nicopolis ad Istrum.
Monede cu reprezentarea lui Zeus se păstrează în colecția numismatică a Muzeului Municipiului București.
Sursa informațiilor Muzeul Municipiului București.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu