În multitudinea de emisiuni specifice sec. I a.Chr., descoperite pe teritoriul țării noastre, se disting câteva piese de argint ce aparțin unor emitenți neobișnuiți, triburile de celți boii ce locuiau în zona Bratislavei, respectiv în regiunea Dunării de mijloc în această perioadă.
În colecția numismatică a Muzeului Municipiului București, se păstrează câteva monede celtice bătute de triburile din această regiune. Piesele de argint fac parte din categoria imitațiilor realizate într-un mod specific local, după prototipul macedonean al tetradrahmelor postume ale regelui Filip II. Una dintre ele, de tip Nonnos este imprimată pe avers cu capul unui personaj masculin, imberb, ce poartă o cunună de frunze de lauri foarte stilizată, spre dreapta. Pe revers, este redat un călăreț, iar în exergă o legendă scrisă retrograd.
O altă piesă aparține celților boii de tip Biatec. Ea diferă de prima prin prezența pe avers a două busturi de tineri, imberbi, fără cunună, iar pe revers, a legendei cu numele căpeteniei tribului. Foarte asemănătoare din punct de vedere stilistic cu aceasta este și piesa mai rară, de tip Devii, care are are pe avers capul unui singur personaj, ce prezintă analogii cu cei de pe piesa anterioară. Pe reversul ei, dispare călărețul, iar legenda este redată inversată, sus în câmp, deasupra calului.
Monedele, realizate dintr-un argint de bună calitate, au o greutate de circa 16-17 g și un diametru de 25-26 mm, încadrându-se cu ușurință în categoria tetradrahmelor. Acestea au fost descoperite pe teritoriul țării noastre, în nord la Oradea și Santăul Mare, jud. Bihor, la Geoagiu de Sus, jud. Alba, dar și în județul Sibiu, la Craiova, jud. Dolj și Tămădău Mare, jud. Ialomița.
Aceste emisiuni au pătruns în spațiul românesc împreună și cu alte piese de argint, de nominal redus, de tip Simmering, emise tot de celții din zona Dunării de Mijloc. Descoperirea unei astfel de monede la Histria, precum și mențiunea pentru una dintre monedele ilustrate ca fiind descoperită sau provenind de la Hârșova, confirmă teoria pătrunderii lor în împrejurările istorice ale expedițiilor geto-dacilor conduși de marele rege Burebista. Cu siguranță, monedele celților boii au ajuns aici după campania efectuată de căpetenia getă în vest împotriva celților de la Dunărea de mijloc în jurul anilor 60 a.Chr. După întoarcerea sa în țară, Burebista se îndreaptă spre litoralul Mării Negre spre 55 a.Chr., unde atacă cetățile grecești începând din nord cu Olbia, apoi continuă cu Histria, ele având parte acum de distrugeri masive. O altă confirmare o oferă tezaurul de la Șieu-Odorhei, jud. Bistrița-Năsăud, ascuns după expediția împotriva celților, în compoziția căruia se află șapte monede de aur, stateri de tip Muschel Typus, ce provin tot din regiunea Dunării de Mijloc.
Sursa informțiilor Muzeul Municipiului București.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu