Expoziția: Ab Urbe Condita: Istoria Romei în Colecția de Grafică a Muzeului Național Brukenthal

 

Expoziția: Ab Urbe Condita: Istoria Romei în Colecția de Grafică a Muzeului Național Brukenthal

Palatul Brukenthal, Piața Mare nr.4, Sibiu
Vernisaj: vineri, 5 iulie 2024, ora 14:00
Curator: Alexandra Postelnicu

Alme Sol, curru nitido diem qui promis et celas aliusque et idem nasceris, possis nihil urbe Roma visere maius.
Soare lucitor, care aduci lumina, s-o ascunzi apoi și răsari același, decât Roma tu să nu vezi cetate mai mare!
Horațiu, Carmen Saeculare, 9-12.

Această expoziție reprezintă o adevărată călătorie în timp, oferind vizitatorilor posibilitatea de a descoperi fascinanta istorie a Romei și de a retrăi legendele și misterele Orașului Etern prin intermediul gravurilor din colecția Muzeului Național Brukenthal. În dorința de a aduce un omagiu Romei și de a valorifica pe deplin colecția muzeului, au fost selectate cu această ocazie cele mai frumoase gravuri ale celor mai mari artiști italieni din secolele XVIII și XIX. Printre aceștia se numără nume ilustre precum Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778), Pietro Aquila (1630 – 1692), Carlo Cesio (1622 – 1682), Giovanni Volpato (1735 – 1803), Giacomo Lauro (1550 – 1605) și mulți alții.
Momentele semnificative din istoria Romei, ilustrate în gravuri, au fost organizate în ordine cronologică, începând cu fondarea Romei în 21 aprilie 753 î. Hr, continuând cu epoca monarhică (753 – 509 î. Hr), parcurgând epoca republicană (509 – 27 î. Hr) și perioada imperială timpurie și mijlocie (27 î. Hr – 311 d. Hr), ajungând astfel în antichitatea târzie (312 d. Hr) și încheindu-se cu anul 476 d. Hr, data prăbușirii imperiului roman din occident.
Pentru a îmbogăți ulterior expoziția și pentru a oferi o viziune completă și detaliată a vieții în Roma antică, au fost incluse numeroase piese arheologice păstrate la Muzeul de Istorie Casa Altemberger, descoperite pe teritoriul României sau provenite din donații, aparținând atât vieții cotidiene, cât și celei militare. Pe lângă acestea, vizitatorii vor putea admira reproduceri în ghips ale celor mai remarcabile statui din arta greco-romană, una dintre primele ediții ale albumului Trofeo o sia Magnifica Colonna Coclide di Marmo, o capodoperă unică în genul său creată de Giovanni Battista Piranesi, precum și o superbă ediție secundă a operei Istoria declinului și a prăbușirii Imperiului Roman de Edward Gibbon (1737 – 1794), provenită din valoroasa colecție a Bibliotecii Brukenthal.

 

Sursa informațiilor Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal.

Mineralia Summer 2024 – Verde Natur | Natúr zöld

 

Mineralia Summer 2024 – Verde Natur | Natúr zöld 

 
Muzeul Județean Mureș are deosebita plăcere de a vă invita la expoziția cu vânzare Mineralia Summer - Verde Natur 2024, care va avea loc în perioada 5-7 iulie 2024, între orele 09.00 - 18.00, în curtea interioară a Palatului Toldalagi, sediul Secției de Etnografie și Artă Populară din Piața Trandafirilor nr. 11. Intrarea este liberă.
A Maros Megyei Múzeum örömmel jelenti be a Mineralia Summer – Natúr zöld 2024 eladással egybekötött kiállítás újabb kiadását, amelyre 2024. július 5–7-én, 9 és 18 óra között kerül sor a Toldalagi-Palota belső udvarán, a Néprajzi és Népművészeti Osztály székhelyén, a Rózsák tere 11. szám alatt. A belépés ingyenes.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

Vas ceramic de tip skyphos cu graffiti

 

Exponatul lunii iulie 2024 - Vas ceramic de tip skyphos cu graffiti

Vasul ceramic a fost descoperit într-un mormânt dintr-o necropolă elenistică, la Constanța, Bulevardul Mamaia în data de 30 martie 1987. Vasul poartă o inscripție dedicată zeului Hermes.

Cultul lui Hermes a cunoscut o mare răspândire la Tomis in perioada elenistica si romana fiind considerat protector al comerțului și al călătorilor dar și al hoților. El este protectorul păstorilor – „Hermes Crioforul” și călăuza umbrelor celor morți către meleagurile Infernului – „Hermes Psihopompos”, adică „Însoțitorul sufletelor”. Există în paralel un cult al zeului Hermes falic, care, pare să divulge o origine culturală primitivă, el reprezentând la un moment dat idealul elen al efebului; el ar fi fost și zeu al vântului, de unde, după unii interpreți, ar deriva funcția sa principală, de mesager al Olimpului.
Hermes este fiul lui Zeus și al pleiadei Maia; s-a născut într-o peșteră din Arcadia (muntele Kylene) și îndată după naștere a fugit în Thessalia, furând cirezile fratelui său, Apollo. După ce s-a întors în peștera natală a găsit o broască țestoasă și din carapacea ei a făcut o liră. Apollo deși furios, s-a lăsat cucerit de sunetele necunoscute ale noului instrument muzical și, în schimbul lirei, i-a lăsat lui Hermes toate vitele. Altădată i-a dăruit și nuiaua de aur, vestitul caduceu, care devine simbolul nedespărțit al lui Hermes, completat cu alte două simboluri: pălăria cu boruri largi, numită petasos și sandalele înaripate de aur. Tot Apollo l-a învățat arta de a ghici viitorul cu ajutorul pietricelelor. Mândru de istețimea fiului său, Zeus l-a investit cu funcția de crainic divin.
Lucian din Samosata în lucrarea sa Dialogurile zeilor, XXIV, îi face un portret complex și ironic, în autocaracterizare: „Sunt singurul dintre zei care nu apuc să dorm nici noaptea, căci sunt nevoit să conduc sufletele în lăcașul lui Pluton” sau „Ziua stau în palestre, servesc de crainic în adunări și dau povețe oratorilor; mai trebuie să fac ordine și în treburile celor morți.”
Piesa, care face obiectul prezentării noastre, păstrează pronunțate influențe grecești dar și romane. Vasul este produs într-un atelier microasiatic, poate chiar în Pergam în secolul I a. Chr. Este un skyphos lucrat din argilă de culoare galben-cărămizie și este acoperit la exterior cu firnis. Vasul are două toarte ce pornesc puțin deasupra diametrului maxim al cupei până aproape de gură; la partea superioară toartele sunt ornate cu butoni, iar gura este ușor răsfrântă spre exterior.
Prezintă două registre cu graffiti, unul pe corpul vasului, cu litere adânc incizate, celălalt pe talpa piciorului.

Text inscripției (corpul vasului):
Ἑρμῆς ὁ κερδοποιός
Φιλίσσκῳ εὐείλατος
ἐφʼ ἒτους

Traducere:
„Fie ca Hermes, cel care aduce câștigul, să fie milostiv cu Philiskos tot anul.” ISM VI.2, 622.
Inscriptie text (pe talpa piciorului):
ΦΙ (monogramă)

Philiskos este probabil un negustor (comerciant) tomitan care îi cere zeului, prin intermediul inscripției de pe vas, să-i protejeze afacerile. Monograma de pe fundul vasului poate fi interpretata ca abrevierea numelui lui Philiskos.
Zeul Hermes (Mercur la romani ) este atestat la Tomis mai ales în perioada romana. Imagini ale zeului figurează pe monede și greutăți (ponduri) de plumb; în bronzuri figurate; pe altare votive din calcar; în basoreliefuri și statui de marmură. Pe cadrul superior al intrării uneia din bolțile Edificiului roman cu mozaic este inscripționat numele Hermeos, interpretat ca nume al zeului sau al proprietarului magazinului care funcționa în bolta respectivă.
Între multiplele atribuții ale zeului se pare ca la Tomis predominantă a fost cea legată de activitățile comerciale.

Skyphos ceramic vessel with graffiti

The ceramic vessel was discovered in a tomb in a Hellenistic necropolis, in Constanta, Mamaia Boulevard on March 30, 1987. The vessel bears an inscription dedicated to the god Hermes.
The cult of Hermes was widely spread in Tomis during the Hellenistic and Roman periods, being considered the protector of trade and travelers as well as thieves. He is the protector of shepherds - "Hermes the Criophore" and the guide of the shadows of the dead to the lands of Hell - "Hermes Psihopompos", meaning "The Companion of souls". In parallel, there is a cult of the phallic god Hermes, which seems to divulge a primitive cultural origin, at one point representing the Greek ideal of the ephebe; he would also have been the god of the wind, from where would derive, according to some interpreters, his main function, as a messenger of Olympus.
Hermes is the son of Zeus and the Pleiades Maia; he was born in a cave in Arcadia (Mount Kylene) and soon after his birth fled to Thessaly, stealing the flocks of his brother Apollo. After returning to his native cave, he found a turtle and made a lyre from its shell. Apollo, although angry, allowed himself to be conquered by the unfamiliar sounds of the new musical instrument and, in exchange for the lyre, left all the cattle to Hermes. Another time he also gave him the golden staff, the famous caduceus, which becomes the inseparable symbol of Hermes, completed with two other symbols: the wide-brimmed hat, called the petasos, and the golden winged sandals. Apollo also taught him the art of divining the future with the help of pebbles. Proud of his son's cleverness, Zeus invested him with the position of divine announcer.
Lukian of Samosata in his work Dialogues of the Gods, XXIV, paints a complex and ironic portrait of him, in his self-characterization: "I am the only one of the gods who do not get to sleep even at night, because I am forced to lead the souls to the abode of Pluto" or "I spend the day in gymnasiums, serving as announcers in assemblies and give stories to orators; I still have to put things in order in the affairs of the dead."
The piece, which is the subject of our presentation, retains pronounced Greek and Roman influences. The vessel is produced in an Asia Minor workshop, perhaps even in Pergamum in the 1st century BC. It is a skyphos made of brick-yellow clay and is covered on the outside with varnish. The vessel has two spouts that start a little above the maximum diameter of the cup until close to the mouth; on the upper part, the slats are decorated with buttons, and the mouth is slightly turned outwards.
It features two registers of graffiti, one on the body of the vessel, with deeply incised letters, the other on the bottom.

Text of the inscription (vessel body):
Ἑρμῆς ὁ κερδοποιός
Φιλίσσκῳ εὐείλατος
ἐφʼ ἒτους
Translation of the inscription:
"May Hermes, the presiding over gain, be very merciful to Philiskos all year." ISM VI.2, 622.
Text of the inscription (on the bottom):
ΦΙ (monogram)

Philiskos is probably a Tomitan merchant (trader) who asks the god, via the inscription on the vessel, to protect his business. The monogram on the bottom of the vessel can be interpreted as the abbreviation of the name of Philiskos.
The God Hermes (God Mercury for the Romans) is attested in Tomis, especially in the Roman period. Images of the god appear on lead coins and weights (pounds); in figured bronzes; on limestone votive altars; in bas-reliefs and marble statues. The name Hermeos is inscribed on the upper frame of the entrance of one of the vaults of the Roman Building with mosaics, interpreted as the name of the god or the owner of the shop that operated in that vault.
Among the multiple attributes of the god, it seems that in Tomis the predominant one was related to commercial activities.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

O nouă revistă numismatică din Germania - 04.07.2024 - PDF

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Münze Deutschland, the entity that markets numismatic issues from the various German mints, regularly issues, approximately every three months, a magazine for its clients with information on its latest numismatic issues and future releases.

The third quarter of 2024 issue has just been published. The magazine is written in German, but I have translated it into Spanish (using an online translator) and I am leaving you with the two versions, the original and the one translated into Spanish. Although the translation is not 100% accurate, it helps us to understand the information they want to convey to us.

Link to the magazine in German PDF

Link to the magazine translated into Spanish PDF

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Letonia - 04.07.2024 - VIDEO

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

On Thursday, July 4, the Bank of Latvia issues a new collector coin under the name “Children’s Joy”, dedicated to the 150th anniversary of the writer Vilis Plūdons. The coin depicts two children’s poems that are very popular and well-known in Latvia: “The Bunny’s Bathhouse” and “The Dwarves and the Old Man of the Forest”.

Vilis Plūdons’ children’s poetry is steeped in Latvian folklore. In his childhood, he loved both fairy tales and folk songs told to him by his grandmother, which he later wove into a captivating poetic language, capturing the exuberance of childhood and the splendor of Latvian nature.

Vilis Plūdons, born in Zemgale, spent his childhood and later summers in the vicinity of the beautiful Mēmele River and in the embrace of the surrounding forests. The fields of Zemgale, the neighbourhood of his home and the surrounding forests held a special place in his heart, inspiring many of his poems. Vilis Plūdons enjoyed writing immersed in nature, surrounded by trees and waters.

The coin’s graphic design was created by children’s book illustrator Anna Vaivare. She has incorporated the beloved poems “The Dwarves and the Old Man of the Forest” (1913) and “The Rabbit Bathhouse” (1915) into this tribute to the literary legacy of Vilis Plūdons. In her interpretation of the first poem, the artist has chosen to depict the frolic of the forest dwarves as they welcome the first snowfall. The second poem depicts bunnies bathing in the bathhouse – an activity much appreciated by Latvians in ancient times and today, known for its rejuvenating effects on body and spirit. Although both poems immerse us in the world of dwarves, bunnies and other forest creatures, we understand that the poet unfolds stories of children and their encounters with the wonderful world of nature and traditions, which play an important role in his literary work.

The obverse of the coin depicts a scene from the poem “The Bunny’s Bathhouse” by Vilis Plūdons: a bunny is washing its ears, another is shaking its paws with a sauna whisk, and the third is washing its eyes. In the foreground, a bucket features a swirl of water forming the number “5”, with the word “EURO” written on its side. The inscription “PICIĆU, PACIĆU” is arranged in a semicircle at the top right.

The reverse of the coin depicts a scene from the poem “The Dwarves and the Old Man of the Wood” by Vilis Plūdons: two dwarfs are having a snowball fight, one is rolling a snowball, while only the booted legs of another are visible, stuck in a snowdrift. The inscription “2024” is placed in a semicircle at the bottom right. The inscription “SNOWBALLS ARE DARTING, HAIR CURLS ARE DANCING” is arranged in a semicircle in two lines at the top.

Sursa: Youtube Utilizator: LatvijasBanka

Specifications

Country Latvia
Year 2024
Face Value 5 euros
Metal Silver
Fineness 999
Weight 22 g
Diameter 35 mm
Quality Proof
Throw 4.000
Design Anna Vaivare
Exchange house Royal Dutch Munt (Netherlands)

The selling price of this coin in Latvia is €75.

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Belgia - 04.07.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Belgium 20 euro 2024 - Team Belgium

New collectors' silver type:

"Team Belgium at the Olympic Games Paris 2024"

TECHNICAL DATA

Composition: silver .925
Diameter: 37.00 mm
Weight: 22.85 mm
Artist: Luc Luycx and Iris Bruijns
Mintage: 2,500

(image and data from www.herdenkingsmunten.be)

LINK: Herdenkingsmunten België

Sursa informațiilor aici.

Noi bancnote de pe mapamond CCLXXXI - 04.07.2024

 I. 2.000 peso Argentina

Sursa: https://banknotenews.com/?p=44386

II. 5 dirham Emiratele Arabe Unite

Sursa: https://banknotenews.com/?p=44397

III. 20 rupi Pakistan

Sursa: https://banknotenews.com/?p=44402

IV. 20.000 șilingi Uganda

Sursa: https://banknotenews.com/?p=44409

V. 10 dirham Emiratele Arabe Unite

Sursa: https://banknotenews.com/?p=44413

VI. 200 peso Mexic - comemorativă

Sursa: https://banknotenews.com/?p=44090

VII. 10.000 tenge Kazahstan

Sursa: https://banknotenews.com/?p=41849

VIII. 100 riyal Arabia Saudită

Sursa: https://banknotenews.com/?p=44482

IX. 50 dirham Emiratele Arabe Unite

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=44486

X. 2.000 șilingi Uganda

Sursa: https://banknotenews.com/?p=44497

XI. 10.000 yen Japonia

Sursa: https://banknotenews.com/?p=44501

XII. 5.000 yen Japonia

Sursa: https://banknotenews.com/?p=44505

XIII. 1.000 yen Japonia

Sursa: https://banknotenews.com/?p=44509

Despre o eroare numismatică deosebită la unele bancnote - 04.07.2024 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: Variety & Errors

Top 10 cele mai valoroase monede de zece cenți americani(Roosevelt Dime) - 04.07.2024 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News

Bernády György. Legături sociale și rețele de relații | Viszonyrendszerek és kapcsolati hálók

 

Bernády György. Legături sociale și rețele de relații | Viszonyrendszerek és kapcsolati hálók

 
Cine a fost, însă, Bernády György cu adevărat? Care au fost factorii care au contribuit la realizările sale spectaculoase? Expoziția organizată de Secția de Istorie a Muzeului Județean Mureș își propune să răspundă acestor întrebări prin prezentarea rețelelor sale de relații și a conexiunilor sociale, subliniind că activitatea sa a avut un impact semnificativ nu doar la nivel local.
Palatul Culturii din Târgu Mureș, etaj 1, aripa dreaptă
Expoziție de bază
Vernisaj: vineri, 12 iulie 2024, ora 18:00
Curator principal: dr. János ORBÁN, cercetător 

De ki is volt valójában Bernády György? Milyen tényezők járultak hozzá látványos eredményeihez? A Maros Megyei Múzeum Történeti Osztályának kiállítása ezekre a kérdésekre keresi a választ, miközben bemutatja ismeretségi körét és kapcsolatait, és rávilágít arra, hogy munkássága nem csak helyi szinten volt jelentős.
Kultúrpalota, 1. emelet, jobb szárny
Állandó kiállítás
Megnyitó: 2024. július 12., péntek, 18 óra
Főkurátor: Dr. ORBÁN János, tudományos kutató

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

Exponatul lunii iulie: Monede emise de Ștefan cel Mare (1457-1504)

 

Exponatul lunii iulie: Monede emise de Ștefan cel Mare (1457-1504)

Descoperiți Exponatul Lunii!

În această lună, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă prezintă monede emise de Ștefan cel Mare (1457-1504), simboluri ale prosperității economice și stabilității Moldovei.
Detalii despre monede:
Tip I: Avers - scut cu roză și cruce; Revers - cap de bour, legenda: + STEFANVS VOIEVODA, MONETA MOLDAVIE.
Tip II: Avers - cruce patriarhală, legenda: STEFANVS VOIEVOD; Revers - cap de bour, legenda: MONETA MOLDAVI.
Descoperire arheologică
Orheiul Vechi (Trebujeni), deceniile 6 și 7 ale secolului XX.
Locație: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău.
Program: Marți-Duminică: 10:00 - 18:00.

Mai multe informații: https://www.nationalmuseum.md/ro/news/arhive/iulie_2024/

 
#exponatul_lunii #StefanCelMare #MuzeulNaționalDeIstorieMoldovei #IstoriaMoldovei

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

𝐅𝐢𝐠𝐮𝐫𝐢𝐧𝐚̆ 𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐳𝐨𝐨𝐦𝐨𝐫𝐟𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐝𝐞𝐚 – „𝐃𝐞𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐕𝐢𝐞𝐢”

 

𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞
𝐅𝐢𝐠𝐮𝐫𝐢𝐧𝐚̆ 𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐳𝐨𝐨𝐦𝐨𝐫𝐟𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐝𝐞𝐚 – „𝐃𝐞𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐕𝐢𝐞𝐢” 

𝐏𝐢𝐞𝐬𝐚 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟏𝟗𝟔𝟗 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐠𝐫𝐞𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐧 𝐍𝐢𝐜𝐚, 𝐜𝐮 𝐨𝐜𝐚𝐳𝐢𝐚 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞𝐬𝐟𝐚̆𝐬̦𝐮𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐏𝐚𝐝𝐞𝐚 (𝐜𝐨𝐦. 𝐃𝐫𝐚̆𝐧𝐢𝐜, 𝐣𝐮𝐝. 𝐃𝐨𝐥𝐣), 𝐢̂𝐧 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥 „𝐃𝐞𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐕𝐢𝐞𝐢”, unde au fost investigate câteva locuințe neolitice aparținând culturii Dudeşti-Vinca, faza IV (aprox. 4850-4650 a. Chr.).
Figurina, modelată cu mâna din lut fin, de culoare roșiatică, reprezintă un taur cu fața decorată cu împunsături realizate în pasta crudă, coarnele și coada fiind retezate din vechime. Botul prezintă o perforație, un indiciu pentru existanța unui posibil căpăstru. Un alt element care se remarcă la acastă piesă este organul sexual, foarte bine reliefat și artistic realizat.
Din punct de vedere religios, taurul este un simbol cu o prezență constantă din Paleolitic și până în prezent. Acesta a fost asimilat forței, puterii irezistibile, un simbol al spiritului masculin, al puterilor elementare regeratoare ale naturii întregi, al energiei sexuale fertilizatoare.
De altfel, existența unui cult al taurului practicat de membrii comunității neolitice de la Padea este întărită și de descoperirea unui craniu de taur depus ritual într-o groapă săpată sub podeaua unui bordei cercetat aici.
Material realizat de: 𝑀𝑎𝑟𝑖𝑢𝑠 𝐶𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑎𝑛 𝐵𝑎̂𝑠𝑐𝑒𝑎𝑛𝑢, 𝑚𝑢𝑧𝑒𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓, 𝑆𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝐼𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒-𝐴𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒, 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖.

𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨: Muzeul Olteniei

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.