Pe parcursul sec. 5 BC, în atelierele de olari ateniene, au fost produse un număr considerabil de skyphoi pictați pe fiecare parte cu câte o bufniță așezată spre dreapta, cu capul întors frontal, cu ochii mari, bine conturați, încadrată de două ramuri de măslin.

 

Pe parcursul sec. 5 BC, în atelierele de olari ateniene, au fost produse un număr considerabil de skyphoi pictați pe fiecare parte cu câte o bufniță așezată spre dreapta, cu capul întors frontal, cu ochii mari, bine conturați, încadrată de două ramuri de măslin. Acești skyphoi s-au bucurat de mare popularitate şi au fost exportați din Atena în așezări din jurul bazinului Mării Mediterane.
Numele vasului – owl skyphos/skyphos cu bufniță - se datorează unui graffitti al unui meșter sau proprietar de prăvălie(?), de pe fundul unui skyphos cu bufniță atribuit/confecționat în atelierul/ în stilul Berlin 2599: ΓΛΑΥ(ΚΕΣ).
Scyphos-ul cu bufniță aflat în colecțiile MNIT, a fost cumpărat de contele Géza Kuun de la Pompei, într-una din călătoriile sale în Italia, țară de a cărei vestigii antice era pasionat și pe care o vizita regulat. Locul de achiziție, sugerează ca loc de producție al vasului un atelier din Campania. Primele încercări de inițiere a unei producții de vase cu figuri roșii în Magna Grecia (sudul Italiei) sunt documentate de skyphoi cu bufniță, din a doua jumătate a secolului 5 BC., descoperiți în Campania. Ei par să ilustreze activitatea unui atelier izolat (posibil la Nola) sau producția unor ateliere mici, greu de identificat, care au activat în nordul Campaniei sau în apropierea Lucaniei, în a doua jumătate a sec. 5 BC.
Vă invităm să descoperiți aceste opere de artă remarcabile la expoziția „GRECII DE PESTE MĂRI. VASE CU FIGURI ROȘII DIN ETRURIA ȘI MAGNA GRECIA" la MNIT.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.