Institutul de Arheologie și Istoria Artei vă invită să participați la conferința:
Cu gândul la bărbații adevărați, sau arheologia bărbilor din bazinul carpatic și regiunile învecinate (sec. VI-IX)
Prelegerea Profesorului Florin Curta abordează alianțele matrimoniale, strategiile de alegere a numelor şi relațiile dintre naşi şi fini ce definesc relațiile francilor cu longobarzii şi cu gepizii în secolul al VI-lea, dar şi cu Moravia pe parcursul secolului al IX-lea. Toate aceste aspecte au primit atenția cuvenită din partea istoricilor. Mai puțin studiat este însă „limbajul părului.” Einhard îi înfățişa pe ultimii regi merovingieni ca şezând pe tron cu bărbile lor lungi şi pletele atârnând pe spate, o imagine menită a inspira disprețul față de ceea ce istoricii francezi numesc până în ziua de astăzi les rois fainéants, regi pe care carolingienii i-au înlăturat odată ce i-au tuns. Nimeni nu pare să fi avut în vedere bărbile războinicilor, cu atât mai mult cu cât problema părului de pe față este o constantă a studiilor arheologice privind orizontul mormintelor din aşa-zisa Reihengräberzivilisation. Combinațiile de foarfeci şi piepteni sunt îndeobşte văzute ca aluzii la părul de pe cap, dar este demn de remarcat faptul că pieptenii, foarfecile şi pensetele apar cu precădere în morminte de bărbați în vârstă. În secolul al IX-lea, atât în Moravia şi Slovacia de sud-vest, cât şi, mai rar, în Austria, Ungaria de vest şi în Croația, bricele apar în morminte cu arme—spade, vârfuri de lance şi de săgeată, topoare şi pumnale de luptă. De obicei, asemenea observații au fost făcute cu referire la anumite zone din Europa sau la anumite segmente cronologice, fără nicio tentativă de a studia fenomenul în perspectiva duratei (mai) lungi, fie şi în interiorul unei regiuni bine definite, dacă nu chiar la scara întregului continent. Lucrarea noastră are ambiția de a încerca pentru prima data să facă acest lucru. Scopul nostru este de a scoate la iveală practici funerare legate de reprezentarea războinicilor şi de simbolismul părului de pe față, şi unele şi altele în contextul regional al bazinului carpatic pe parcursul a patru secole.
Florin Curta este profesor la University of Florida fiind un dedicat specialist al Antichității târzii si a Evului Mediu timpuriu în spațiul Central- și Est-european. Lucrările sale monografice au marcat profund „arheologia slavilor timpurii” deschizând noi direcții interpretative în ceea ce privește subiecte sensibile precum etnogeneza și etnicitatea în Barbaricum-ul de la nordul Dunării de Jos (The Making of the Slavs: History and Archaeology of the Lower Danube Region, c. 500-700 A.D, Cambridge University Press, 2001) sau mai recent, re-evaluarea unor concepte precum „migrația” sau „transformarea lumii romane” (Slavs in the Making. History, Linguistics and Archaeology in Eastern Europe (ca. 500–ca. 700), Routledge, 2021 și The Long Sixth Century in Eastern Europe, Brill, 2021) in contextul mai larg al dinamicii socio-politice a zonei pe parcursul secolelor VI-VIII p. Chr.
Din motive obiective, numărul de participanți va fi limitat la 100. Pentru invitații, vă rugăm să ne contactați la adresa:
vlad.lazarescu@academia-cj.ro
Sursa informațiilor Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu