miercuri, 10 februarie 2021

FORFECUȚA (Loxia curvirostra)

 




#MUZEULOLTENIEI #SectiaStiințeleNaturii 𝙀𝙓𝙋𝙊𝙉𝘼𝙏𝙐𝙇 𝙇𝙐𝙉𝙄𝙄 𝙁𝙀𝘽𝙍𝙐𝘼𝙍𝙄𝙀 𝙁𝙊𝙍𝙁𝙀𝘾𝙐Ț𝘼 (Loxia curvirostra) - Familia Fringillidae, Ordinul Passeriformes.


  Este o pasăre excentrică - prin modul ei de viață - și puțin cunoscută publicului. 

 Exemplarele expuse temporar la Secția de Științele Naturii, au fost capturate la Marila (Banatul Montan), în anul 1910, de către renumitul ornitolog Dionisie Linția și, apoi, donate Muzeului de Istorie Naturală al Craiovei, în anul 1926, la trei ani de la înființarea acestuia.
Forfecuța este sedentară în Munții Carpați, dar populează toate pădurile de conifere ale Europei și Asiei, ajungând până în Africa de Nord. Iarna devine nomadă, coborând din ținuturile montane spre regiuni mai joase, de coline și chiar mai departe, spre șes, făcând popasuri scurte în parcuri și grădini cu pâlcuri de conifere, îndeosebi cu molizi. 

 Cuibărește în tot timpul anului, în pădurile unde găsește suficiente resurse trofice. Depune de regulă 4 ouă, iar cuibul și-l construiește în arbori înalți, din rămurele împletite cu mușchi și licheni.
Principala ei hrană constă în semințe de conifere (brad, molid, pin, lariță ș.a.), pe care le extrage cu ajutorul ciocului puternic, în formă de con și cu vîrfuri lungi, ușor curbate și încrucișate. Numele speciei vine de la această conformație curioasă și unică a ciocului, care îi permite să zdrobeasca părțile foarte dure ale conurilor și să extragă miezul cel hrănitor. Doar în sezonul cald își completează dieta cu mici insecte și păianjeni.
Între femela și masculul acestei specii apare un dimorfism sexual pronunțat, femela având penajul mai tern, în timp ce masculul este mult mai viu colorat. Sunt adesea monogame și cresc 2-3 rânduri de pui.
În captivitate, forfecuța poate trăi mai mult de 8 ani, însă în libertate viața ei este pusă în pericol de păsări răpitoare (huhurezi, ulii ș.a.).

 Familia din care face parte forfecuța cuprinde numeroase specii de păsări frumos cântătoare, precum: cinteza, florintele, scatiul, mugurarul, botgrosul, sticletele ș.a. Unele dintre acestea pot fi admirate în expoziția de bază a Secției de Științele Naturii: Tipuri de ecosisteme. Flora și Fauna Olteniei.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu