Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, organizează în perioada 1-31 decembrie a.c. Exponatul Lunii Decembrie, fiind prezentat vizitatorilor un obiect arheologic, un vas antropomorf descoperit la Balaci, pe tell-ul eneolitic gumelnițean cunoscut sub numele de „Măgura Hodorog”.
Piesa expusă a fost recuperată dintr-o margine a aşezării, din pământul excavat dintr-o vizuină de vulpe, la sfârşitul anului 2019 de către dl. Ionel Tănase, originar din Balaci. A intrat în patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman la începutul lunii februarie 2020.
Face parte dintr-o categorie aparte, aceea a vaselor antropomorfe cu braţe tuburi. Au mai fost descoperite şi în alte aşezări gumelniţene, atât la nord cât şi la sud de Dunăre, în judeţul Teleorman fiind cunoscute două vase din aceeaşi categorie provenite de la Siliştea şi Zâmbreasca, primul dintre ele aflat, de asemenea, în patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman.
Vasul este lucrat din lut amestecat cu nisip fin şi mici concreţiuni calcaroase ca degresant. Are culoarea cărămizie, căpătată în urma arderii suplimentare la care a fost supus. Are următoarele dimensiuni: înălţimea 12,5 cm, diametrul bazei 6,5 cm, diametrul maxim 10 cu şi distanţa dintre braţele tuburi 12 cm. Este de formă sferică, cu baza plată. În partea superioară se află capul, realizat în tehnica tipic gumelniţeană, cu o formă aproximativ triunghiular-alungită, având redate ca detalii anatomice doar nasul, sugerat printr-o proeminenţă şi gura printr-o crestătură subliniată de un şir de cinci găurele. Părţile laterale reprezintă lobii urechilor, fiecare având câte două perforaţii. Gâtul este masiv, marcat de uşoare incizii oblice, doar pe jumătatea anterioară. La baza gâtului, tot în partea din faţă, dispusă orizontal, se află o proeminenţă semicirculară, ce poate fi interpretată ca un element de podoabă de tipul colanului, reprezentare cu caracter de unicat în cadrul acestei categorii de vase antropomorfe. Alte detalii anatomice care sugerează că avem de-a face cu un personaj feminin sunt reprezentate de sâni, modelaţi prin două proeminenţe semisferice. În partea inferioară, ombilicul este realizat tot printr-o proeminenţă semisferică, puternic aplatizată. Braţele sunt modelate sub forma a două tuburi scurte, care comunică cu interiorul vasului, orientate oblic în sus, sugerând poziţia orantei.
Ca decor, pe lângă inciziile din zona gâtului, pe corpul vasului sunt realizate patru benzi de linii incizate dispuse astfel: una pe partea anterioară, alta pe partea posterioară şi celelalte două în dreptul braţelor tuburi şi deasupra acestora. Părţile rămase libere sunt bine netezite, uşor lustruite. Acest ansamblu de decor, cu benzi incizate în alternanţă cu altele cruţate, pot fi interpretate ca un element de vestimentaţie, o rochie largă cu pliseuri verticale.
În ceea ce priveşte încadrarea cronologică acest tip de vas este întâlnit în etapele de mijloc (A2) şi finală (B1) a culturii Gumelniţa (cca. 4300-3900 î.Hr.).
Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu