Plăcuța votivă lanceolată din aur de 22 karate, descoperită în anul 1987 la Germisara și consacrată zeiței sănătății Hygea

 

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia deține în patrimoniul lui o plăcuța votivă lanceolată din aur de 22 karate, descoperită în anul 1987 la Germisara și consacrată zeiței sănătății Hygea.
Germisara, localitatea balneară cunoscută sub acest nume a dobândit încă din perioada romană o faimă deosebită prin virtuţile curative ale apelor de acolo. Datorită cercetărilor arheologice a ieşit la iveală un adevărat complex termal, alcătuit din mai multe bazine săpate în rocă, dispuse în sensul unui parcurs studiat al izvorului din zonă. Din bazinul natural primar de acumulare a apei şi din imediata apropiere a acestuia au fost recuperate mai multe piese votive de importanţă excepţională, printre care o statuetă de marmură a Dianei, o bază de monument consacrat Nymfelor şi opt plăcuţe lanceolate din aur, de dimensiuni apropiate între ele, cu un decor şi el asemănător, unele având şi un câmp epigrafic, încadrat într-un cartuş, la una dintre extremităţi.
Forma celor opt piese, se apropie de o serie de descoperiri semnalate în special în provinciile nordice ale imperiului, în mediul germanic, cu care au şi fost puse în legătură. Este vorba de fapt, din punct de vedere strict formal, de o îngemănare extrem de iscusită a conturului unui vârf de lance obişnuit, cu frunza de palmier, terminată la unul din capete într-o pelta. Există apoi, printre cercetători, mai multe interpretări cu privire la modul practic de a le expune drept ofrande şi a metalului din care erau confecţionate. Având în vedere faptul că plăcuţele de la Germisara au fost recuperate din bazinul de acumulare a apei s-a presupus că acestea fuseseră aruncate deliberat acolo în chip de ofrande. Numai că două dintre piesele descoperite au orificii de prindere şi atunci ipotezele de interpretare au avut în vedere o posibilă expunere într-un spaţiu sacru, eventual chiar un nymfeum, căci o bază de statuie consacrată tocmai nymfelor, amintită înainte, a fost scoasă la iveală tot acolo. Există observaţii interesante de amintit în acest context cu privire la metalul din care au fost confecţionate plăcuţele descoperite, cum s-a amintit deja, în zona nordică a imperiului. Cele mai multe, din cele mai bine de 100 cunoscute până acum, erau de argint, iar cele de aur de la Germisara sunt singurele deocamdată ce se includ în serie.
În ceea ce priveşte calitatea artistică a pieselor de la Germisara, ele vădesc o pricepere bine stăpânită a formelor, precum şi o cunoaştere bună a tehnicii au repoussé, adică a baterii foiţei de metal pe un tipar de lemn cu decor în negativ.
După descoperirea pieselor, una dintre acestea, cea care se află în patrimoniul muzeului albaiulian, a fost subtilizată ulterior cu intenția valorificării sale în mod fraudulos. Autoritățile au recuperat apoi plăcuţa şi a remis-o muzeului.
Pe această plăcuță, decorul de fond, respectiv striurile paralele oblice, amintind frunzele de palmier, este acelaşi ca și la celelalte șapte piese, aflate în colecția Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva. În partea inferioară, configurând lobul lanceolat caracteristic, este reprezentată o ediculă, iar în interiorul acesteia zeiţa ocrotitoare a sănătăţii, conform credinţelor romane, Hygia. Într-una din mâini ea ține un șarpe, a cărui conotație simbolică se leagă tot de îngrijirea sănătății. Câmpul epigrafic conține un scurt text votiv după cum urmează: (H) ygia(e) / Cornel/ia Mar/cellina. În traducere, sensul ar fi: Higiei, Cornelia Marcellina (a pus, a închinat piesa în cauză). Femeia care consacră piesa, Cornelia Marcellina aşadar, mai apare în textul votiv al unei alte plăcuţe, însă dedicaţia este făcută Dianei.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.