Sursa imaginilor Marian Alecu
Județul Botoșani este un adevărat paradis arheologic, cu vestigii importante, unele unicat la nivel național, de la primii hominizi de pe teritoriul României și până în prezent. Tocmai de aceea descoperirile întâmplătoare sunt frecvente și scot la iveală artefacte valoroase. Duminica trecută, doi pasionați de arheologie au găsit într-o pădure din comuna Copălău, județul Botoșani, o adevărată comoară.
Zeci de monede de argint vechi de 2300 de ani
Marian Alecu și Adi Dănilă împărtășesc aceeași pasiune, arheologia. Citesc mult dar caută și cu detectoarele de metale vestigii ale trecutului. Duminică au fost în pădurea de la Copălău. După ce au stăbătut câțiva kilometri, fără să găsească mare lucru au dat peste un tezaur monetar. Zeci de monede de argint erau împrăștiate pe o suprafață de zece metri pătrați. ”Pe display-ul aparatului îmi arăta că sunt mai multe monede. Mi-am dat seama că avem treabă. Pe o rază mare am găsit 60 de monede”, spune Marian Alecu pentru botosaninews.ro. Monedele sunt din argint și au dimensiuni ca variază între 15 și 2 de milimetrii în diametru.
Pe avers au imprimat un chip, aproape neinteligibil, din cauza trecerii timpului, iar pe revers, un cal sau un călăreț. Specialiștii cred că este vorba despre drahme macedonene vechi de 2300 de ani. Mai precis din timpul lui Filip al II lea, tatăl lui Alexandru Macedon. ”Din ceea ce am constatat noi până în prezent, este vorba despre monede macedonene, drahme de argint din timpul lui Filip al II lea”, spune istoricul Dănuț Huțu, director al Direcției de Cultură Botoșani, acolo unde au fost predate monedele conform legii. Specialiștii de la Direcția de Cultură spun că monedele vor fi trimise spre evaluare, urmând ca mai apoi să fie trase concluziile în ceea ce le privește. Sunt însă artefectate prețioase.
Drahmele macedonene pe teritoriul războinicilor nordului
În pădurile comunei Copălău, mai precis în zona Cotu-Copălău, a fost descoperită acum câteva decenii o cetate traco-getică locuită în perioada secolelor VI-III îHr. Cu alte cuvinte, cel mai probabil, tezaurul a fost legat de războinicii traco-geți care locuiau în această cetate. Nu se știe însă cum au ajuns monedele macedonene într-o zonă atât de nordică și în vremuri în care județul Botoșani era dominat de păduri dese, iar drumurile erau mai degrabă poteci forestiere.
Specialiștii spun însă că aceste drahme de argint au circulat pe teritoriul locuit de traco-geți, mai ales în zona Moldovei de astăzi sau mai corect spus în tot arealul est-carpatic, de la gurile Dunării și până în județul Botoșani de astăzi. Monedele, se presupune, provin din comerț sau în urma luptelor purtate de macedoneni în zona carpato-danubiano-pontică, inclusiv episodul cu Lysimah, diadohul macedonean învins de regele get Dromihete. Este bine de știu, că aceste drahme grecești erau falsficiate și de cetățile nord-pontice, pentru a da o greutate mai mare monedei, prin asocierea cu Imperiul Macedonean. Monedele macedonene sunt considerate adevărate opere de artă, fiind lucrate cu o finețe și precizie greu de egalat.
Sursa informațiilor Adevărul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu