Polenizatorii – organisme esențiale pentru echilibrul natural și progresul uman

 

Deschiși permanent pentru cunoaștere!
Polenizatorii – organisme esențiale pentru echilibrul natural și progresul uman

Polenizatorii sunt organisme care facilitează transferul de polen între părțile masculine și feminine ale florilor, permițând astfel fertilizarea și reproducerea plantelor. Cei mai comuni polenizatori sunt insectele, cum ar fi albinele, fluturii, moliile, viespile și gândacii, dar și vertebrate precum păsările, liliecii și unele specii de șopârle. În general, polenizatorii sunt atrași de flori pentru a colecta nectar și polen ca sursă de hrană, iar în acest proces, transportă polenul de la o floare la alta, contribuind la polenizarea încrucișată, care este esențială pentru menținerea diversității genetice și sănătății plantelor. Din punct de vedere economic și ecologic, acest proces este cunoscut sub denumirea de „servicii de polenizare.”
Polenizatorii joacă un rol esențial în menținerea biodiversității și în asigurarea producției de alimente la nivel global. Aproximativ 75% din principalele culturi agricole depind de polenizatori, contribuind nu doar la creșterea randamentului, ci și la îmbunătățirea calității recoltelor. În Europa, 84% din cele 264 de specii de culturi agricole beneficiază, cel puțin parțial, de polenizarea realizată de animale, ceea ce generează aproximativ 31% din veniturile totale din producția agricolă a UE. Cu toate acestea, polenizatorii se confruntă cu un declin dramatic, cauzat de factori multipli precum schimbările în utilizarea terenurilor, agricultura intensivă, utilizarea pesticidelor, poluarea, speciile invazive, bolile și schimbările climatice.
Declinul polenizatorilor poate avea efecte devastatoare asupra ecosistemelor și economiilor, având în vedere că valoarea economică a serviciilor de polenizare la nivel global a fost estimată între 190 și 467 miliarde de euro în 2009. În Europa, valoarea acestor servicii a fost evaluată la aproximativ 3 miliarde de euro în 2006. De asemenea, dependența agriculturii de polenizatori a crescut cu 300% în ultimii 50 de ani, evidențiind necesitatea unor măsuri urgente pentru protejarea acestora.
Pentru a combate declinul polenizatorilor, sunt implementate politici variate la nivel european și global. Inițiativa UE privind polenizatori, Directivele Păsări și Habitate, legislația UE privind pesticidele și Politica Agricolă Comună (PAC) sunt exemple de reglementări esențiale care vizează conservarea biodiversității și protejarea polenizatorilor. La nivel global, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Inițiativa Internațională pentru Polenizatori a Convenției privind Diversitatea Biologică (CBD) oferă un cadru strategic pentru coordonarea eforturilor de conservare a polenizatorilor.
În plus, este esențială o monitorizare riguroasă a polenizatorilor pentru a înțelege cauzele declinului și a ghida măsurile de conservare. Sprijinirea taxonomiei și implicarea cetățenilor în colectarea datelor, alături de utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi codificarea ADN și inteligența artificială, pot juca un rol valoros în aceste eforturi. Numai prin acțiuni coordonate și informate putem asigura protecția polenizatorilor și, implicit, a ecosistemelor și agriculturii de care depindem cu toții. Aceste măsuri sunt vitale pentru a preveni pierderile economice semnificative și pentru a menține sănătatea mediului și a comunităților umane.

Material realizat de muzeograf IA dr. Bogdan Tomozii

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.