sâmbătă, 12 octombrie 2024

Pescăruşul japonez (Lonchura striata var. domestica)

 





EXPONATUL LUNII AUGUST 2024 LA VIVARIU BACĂU
Pescăruşul japonez (Lonchura striata var. domestica)


Primii pescăruși japonezi au fost crescuți în Orientul îndepărtat. Creșterea lor în captivitate este cunoscută de acum câteva secole, dar adevărata lor origine a fost întotdeauna controversată.
Cum sugerează numele lui științific, pescărușul japonez este una din puținele specii de cinteze domesticite. Aceștia sunt de fapt un fel de ciudățenie a naturii din cauză că formează o rasă hibridă (fiind obținuți prin încrucișarea a două specii: mannikinul cu coada ascuțită și cinteza vărgată) și nu sunt găsiți în sălbăticie. Se crede că scopul inițial în spatele perfecționării pescărușului japonez a fost dezvoltarea unei rase de păsări care să fie folosită în adoptarea și creșterea altor specii mai dificile de cinteza. Pescărușii japonezi se înmulțesc ușor și astfel devin părinți adoptivi ideali pentru multe specii de cinteze din cele mai rare care nu sunt suficient de stabile cât să îndeplinească calități de părinți buni.
Oricare ar fi originea acestora, pescărușii japonezi reprezintă una dintre cele mai agreabile și ușor de întreținut specii de cinteză.
Există o paletă variată de culori a acestor cinteze mici care cresc până la o lungime de aproximativ 12 cm. Două dintre culorile pe care aceste cinteze le pot avea sunt: ciocolatiu și cafeniu. Există de asemenea un colorit multicolor descris a fi și pestriț iar când pescărușul japonez are o sigură culoare e numit monocolor. Uneori pot fi întâlniți pescăruși japonezi cu moț sau gulerati.
Dimorfismul pescărușilor japonezi este aproape inexistent, deși poate fi stabilit cu acuratețe în două moduri: în funcție de cântec și în funcție de comportament. Doar masculul cântă, femela nu.
Preferă grupurile mari, întrucât acestor păsări le place să stea foarte aproape unele de altele. De altfel, în perioada de împerechere, au tendinţa să se înghesuie foarte multe în cuibul în care se află ouăle şi, astfel, să rişte să dăuneze incubaţia.


Material realizat de conservator Corduneanu Emil.

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu