𝐋𝐎𝐏Ă𝐓𝐀𝐑𝐔𝐋 - 𝐏𝐥𝐚𝐭𝐚𝐥𝐞𝐚 𝐥𝐞𝐮𝐜𝐨𝐫𝐨𝐝𝐢𝐚, 𝘓𝘪𝘯𝘯𝘢𝘦𝘶𝘴, 1758

 

𝐄𝐗𝐏𝐎𝐍𝐀𝐓𝐔𝐋 𝐋𝐔𝐍𝐈𝐈
𝐋𝐎𝐏Ă𝐓𝐀𝐑𝐔𝐋 - 𝐏𝐥𝐚𝐭𝐚𝐥𝐞𝐚 𝐥𝐞𝐮𝐜𝐨𝐫𝐨𝐝𝐢𝐚, 𝘓𝘪𝘯𝘯𝘢𝘦𝘶𝘴, 1758

𝐃𝐄𝐒𝐂𝐑𝐈𝐄𝐑𝐄 ᅳ► Este o specie de pasăre de talie mare, cu penajul alb, care în perioada de reproducere, la baza gâtului și sub bărbie capătă nuanțe galbene intens. Are ciocul lung, negru și lat, cu aspect inconfundabil, de lingură/lopată (de unde și denumirea populară, ”lopătar”). 

𝐃𝐈𝐒𝐓𝐑𝐈𝐁𝐔Ț𝐈𝐄 ᅳ► Cuibărește din Spania până în China și Coreea; iernează în zona de vest și de sud a Europei, în sudul Asiei și în Africa. În România cuibărește în special în Delta Dunării, dar și de-a lungul culoarului Dunării, Bărăgan, sudul Olteniei, nordul Moldovei și în Câmpia de Vest. Populația cuibăritoare din România este estimată la 600-1.200 de perechi. 

𝐇𝐀𝐁𝐈𝐓𝐀𝐓𝐄ᅳ► Specia preferă pentru cuibărire zonele umede întinse, cu apă dulce sau salmastră, cum sunt lacurile cu fund mâlos, luncile râurilor, zonele inundabile, cu stuf sau arbori și tufe (pentru amplasarea cuiburilor).

𝐇𝐑𝐀𝐍Ă ᅳ► Are un mod particular de hrănire, ”cosind” apa cu ciocul lung și lat (mișcări laterale), filtrând din mâl animalele acvatice cu care se hrănește: insecte adulte sau larve, viermi, moluște, crustacee, pești, mormoloci etc., pe care le extrage din mâl cu ajutorul ciocului lung.

𝐑𝐄𝐏𝐑𝐎𝐃𝐔𝐂𝐄𝐑𝐄 ᅳ► Perioada de reproducere începe în aprilie. Din ritualul nupțial fac parte parade la care participă ambii parteneri, cu diverse posturi ale corpului și ridicări ale penelor de pe cap. Femela depune de obicei 3-4 ouă. Incubarea durează 24-25 de zile. Perechile cuibăresc colonial, cel mai adesea în colonii monospecifice. Cuiburile sunt construite din crenguțe și vegetație acvatică, amplasate în masivul de stuf sau pe tufe mari și arbori. Atât clocitul pontei, cât și hrănirea puilor la cuib este asigurată de ambii părinți. Este depusă o singură pontă într-un sezon de reproducere.

𝐀𝐌𝐄𝐍𝐈𝐍ȚĂ𝐑𝐈 Ș𝐈 𝐌Ă𝐒𝐔𝐑𝐈 𝐃𝐄 𝐂𝐎𝐍𝐒𝐄𝐑𝐕𝐀𝐑𝐄 ᅳ► Specia este amenințată de degradarea și dispariția habitatului (zonelor umede naturale), poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor, braconaj, perturbarea antropogenă. Respectarea restricțiilor în zonele ripariene.(spațiul de tranziție între pământ și un râu sau un alt curs de apă), managementul deșeurilor în zonele umede, interzicerea incendierii stufului, încurajarea folosirii produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă pe terenurile din vecinătate, sunt câteva masuri ce se impun pentru conservarea speciei.

#QRCODE

 
Sursa:
https://pasaridinromania.sor.ro/
https://www.monitorizare-pasari.ro/

 

Sursa informațiilor Muzeul de Ştiinţele Naturii - Aiud.