joi, 18 iunie 2020

Monedă romană: de bronz Valentinianus I



📌 Monedă romană de bronz Valentinianus I

Moneda de față face parte din seria de 16 monede romane ce alcătuiesc colecția Pipaş a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, colecția fiind denumită astfel după numele colecţionarului Nicolae Pipaş de la care au fost achiziţionate monedele în anul 1988. Dintre cele 16 monede am reuşit să identificăm un număr de 13 monede, toate emise în perioada imperială între anii 88 p. Chr. şi 375 p. Chr.
Moneda este realizată din bronz, având nominalul AE3, greutatea de 2,49 g și dimensiunile de 15,8 X 17,4 mm, starea de conservare fiind bună. Pe avers este reprezentat bustul cu diademă perlată şi cuirasă al împăratului Valentinianus I orientat spre dreapta. Pe revers este reprezentată Victoria mergând spre stânga şi ţinând o coroană în mâna dreaptă şi o ramură de palmier în mâna stângă, în stânga ei apare litera D. Legenda de pe avers este D N VALENTINI-ANVS P F AVG / D(ominus) N(oster) Valentinianus P(ius) F(elix) Aug(ustus), iar pe revers SECVRITAS REIPVBLICAE (referințe: RIC IX, 15a, tipul xi). Traducerea legendei de pe monedă este: Avers – Domnul Nostru Valentinianus, Piosul și Fericitul (Binecuvântatul) August (Împărat); Revers – Securitatea (Siguranța) Republicii. Moneda se datează între 24 august 367 – 17 noiembrie 375 p. Chr. și a fost emisă de monetăria din Siscia.
Tipul de monede care au legenda SECVRITAS REIPVBLICAE reprezintă unul dintre cele mai comune tipuri emise de împărații romani de după Constantinus I, mai ales din a doua jumătate a secolului IV p. Chr.. Vechile personificări divine apar doar într-o manieră mai restrictivă, Victoria fiind una dintre puținele personificări divine ce continuă să fie reprezentată pe monede. De obicei ea este însoțită de legenda de mai sus, scopul acestui tip de monede fiind acela de a arăta că securitatea Republicii depinde de victoriile militare.
Bibliografie: Raul Cardoş, Monede romane din colecția Pipaș în Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Marmatia 13, 2016, 21-32.

✍️ Cardoș Raul - muzeograf
📸 Zamfir Șomcutean - conservator



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu