Bancnotele anului 2019 Partea II

O nouă serie în care prezentăm bancnotele selectate de către The International Bank Note Society din 2004 până astăzi.

 

I. 10 tala Samoa

 Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=739&catid=13&Itemid=51

II. 20 patacas Macao

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=741&catid=13&Itemid=51

III. 15.000 riel Cambodgia

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=745&catid=13&Itemid=51

IV. 200 leke Albania

 Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=746&catid=13&Itemid=51

V. 20 dolari Australia

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=747&catid=13&Itemid=51

VI. 100 dolari Hong Kong

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=751&catid=13&Itemid=51

VII. 1.000 grivna Ucraina

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=748&catid=13&Itemid=51

VIII. 20 rupi India

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=752&catid=13&Itemid=51

XI. 10 lire sterline Irlanda de Nord

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=755&catid=13&Itemid=51

X. 10 dalasis Gambia

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=756&catid=13&Itemid=51

XI. 20 dirham Maroc

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=757&catid=13&Itemid=51

Pe aceeași temă:

1. Bancnotele anului 2004 - 2016

2. Bancnotele anului 2017

3. Bancnotele anului 2018

4. Bancnotele anului 2019 Partea I

Bancnotele anului 2019 Partea I

O nouă serie în care prezentăm bancnotele selectate de către The International Bank Note Society din 2004 până astăzi.

 

I. 5 lire sterline Irlanda de Nord

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=711&catid=13&Itemid=51

II. 1.000 franci Elveția

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=712&catid=13&Itemid=51

III. 100 florini Aruba

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=716&catid=13&Itemid=51

IV. 200 euro UE

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=728&catid=13&Itemid=51

V. 1.000 coroane Norvegia

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=729&catid=13&Itemid=51

VI. 10 lari Georgia

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=730&catid=13&Itemid=51

VII. 500 șiligi Kenya

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=731&catid=13&Itemid=51

VIII. 10 dolari Caraibele de Est

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=732&catid=13&Itemid=51

IX. 20 dolari Singapore

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=733&catid=13&Itemid=51

X. 100 dolari Trinidad și Tobago

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=737&catid=13&Itemid=51

XI. 50 dolari Bahamas

Sursa: https://www.theibns.org/joomla/index.php?option=com_content&view=article&id=738&catid=13&Itemid=51

Pe aceeași temă:

1. Bancnotele anului 2004 - 2016

2. Bancnotele anului 2017

3. Bancnotele anului 2018

Oglindă de la Nikolskoe

 

#Exponatul_lunii

Oglindă de la Nikolskoe

În cultura multor popoare din cele mai vechi timpuri (și până în zilele noastre), oglinzilor li s-a acordat un rol deosebit în practica rituală, în special cea funerară. Pentru mai multe comunități, oglinzile, ca și obiectele metalice în general, au servit pentru protejarea împotriva spiritelor rele. Oglinzile aveau un scop dublu – cel utilitar, ca piesă de toaletă, și cel magic, ca atribut al unui rit. Acesta se explică prin faptul că, în ideile multor popoare, sufletul unei persoane este legat de reflectarea sa într-o oglindă sau apă. Fiind exterioară omului, „reflecția sufletească” este supusă diverselor pericole.
Evident, credința în posibilitățile magice ale oglinzilor este unul dintre motivele pentru pe care proprietarii le țineau închise în huse și pungi din lemn, pânză, pâslă sau piele. O oglindă a fost pusă în mormânt împreună cu defunctul de teamă că sufletul unei persoane vii reflectate în ea, ar putea fi dus de sufletul celui decedat. Pe de altă parte, până în zilele noastre, multe națiuni au tradiția de a atârna toate oglinzile dacă există un mort în casă, pentru a nu înmulți moartea.
Oglinzile metalice sunt destul de rare la începutul istoriei sciților, dar de-a lungul timpului, au fost răspândite pe scară largă în epoca clasică sau „Sciția lui Herodot” din secolele V-IV î.Hr. Apoi oglinda a devenit unul dintre cele mai importante piese de toaletă din înmormântările sciților. În vestul stepelor pontice au fost înregistrate cel puțin 40 de oglinzi, realizate în ateliere scitice sau grecești, 12 dintre ele fiind păstrate în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Una dintre oglinzile metalice de producția grecească a fost găsită pe malul stâng al Nistrului, lângă satul Nikolskoe, în tumulul 14. Oglinda a fost găsită într-o înmormântare, lângă craniu, cu 114 vârfuri de săgeți și șase plăci din aur în formă de pește. Piesa a fost turnată din bronz împreună cu mânerul. Diametrul oglinzii este de 16,5 cm, lungimea mânerului cu terminație rotundă este de 11,5 cm.
Deși înmormântarea 1 a tumulului 14 a fost identificată ca aparținând unui bărbat în vârstă de 18-20 de ani, oglinzile sunt element caracteristic al înmormântărilor exclusiv feminine. Astfel de oglinzi din bronz cu mânere laterale apar la mijlocul secolului al V-lea î.Hr. dar au fost distribuite cel mai larg în ultimul sfert al secolului al V-lea – prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

Cuarţ, calcit

 

Cuarţ, calcit
Cuarţ (SiO₂), calcit (CaCO₃) - eșantion format din cristale de cuarţ, culoare alb lăptoasă, concrescute paralel, cu depunere fină de calcit gălbui.
Dimensiuni: 21/17/8 cm
Proveniență: Mina Baia Sprie, Maramureș, România
Expunere: Graz, Viena, Linz, Klagenfurt (Austria, 1984-1985); Franţa (1995-1997); Schonau (Germania, 2001; Ungaria (2006-2007); Bucureşti (2010); Bârlad (2012); Munchen (Germania, 2016); Expoziția temporară „Minerale și asciații minerale din România (2019- prezent)
Foto © Valentin Ganța
#ExponatulSăptămânii #MinaBaiaSprie

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare.

Bancnotă românească - 100 lei 1931

 

EXPONATUL SĂPTĂMÂNII - Muzeul de Istorie
3.01.2023-08.01.2023

Bancnotă românească - 100 lei 1931

Emitent: România
Banca emitentă: Banca Naţională a României
Regele: Carol al II-lea (1930-1940)
Tip: Bancnotă standard
Anii: 1930-1932
Valoare: 100 lei
Moneda: Primul leu (1867-1947)
Hârtie de compoziție
Formă dreptunghiulară
Demonetizată: Da

Descriere:
Avers: Chenar decorativ ornamentat.
În stânga două medalioane cvasi rotunde, albe, cu filigran, ţărancă în costum naţional, şezând sprijinită pe braţul drept, ţine în mână o seceră. În dreapta craniu de bour, trofeu simbolizând vitejia şi vânătoarea, roată dinţată reprezentând tehnica, fructe şi două medalioane albe având între ele valoarea „100“. În fundal, peisaj înfăţişând curs de apă printre dealuri. Jos, în cartuş, valoarea nominală „UNA SUTA LEI“.
Alfabet: latin
Text:
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
31 martie 1931
GUVERNATOR
CASIER CENTRAL
UNA SUTA LEI
Verso: Chenar decorativ ornamentat.
Frontal: „BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI".
În stânga şi dreapta între două medalioane albe cu filigran, inscripţia „ROMANIA"; în câmp stema ţării, flancată de valoarea „100“ înscrisă în panouri stilizate. Jos, în cartuş, textul penalităţii dispus pe trei rânduri. În afara chenarului în stânga şi dreapta jos GEORGES DUVAL Fec şi L. RUFFE sc.
Alfabet: latin
Text:
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
ROMANIA ROMANIA
100 100
FALSIFICATORII ACESTOR BILETE SI ACEIA CARI VOR FI INTREBUINTAT BILETE FALSE, SAU LE VOR FI INTRODUS IN TARA, SE VOR PEDEPSI CU INCHISOARE DE LA 5 PANA LA 10 ANI, CU INTERDICTIUNE SI AMENDA, CONF ART 117 C. P.
Filigran
Capul lui Traian si Minervei
Imprimerie: Banque de France, Franța

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu Vâlcea.

O nouă monedă de circulație din Tunisia - 03.01.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Tunisia 1 dinar 2020 - Composition change

New circulation composition:

While existing type (KM#347) was made of copper-nickel, this new type is nickel plated steel.

(news from Wolfgang Schuster)

 

Sursa informațiilor aici.

Noi monede comemorative din Austria - 03.01.2023 - VIDEO

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

This is how the Austrian Mint presents us with the last coin it issued last year, although already dated 2023, with which it wants to wish us luck for the year that has just begun.

Give a very special pig as a lucky charm at the turn of the year, expressing optimism. Because at any moment something unexpected can happen, something surprisingly pleasant. With this new coin, you wish someone in these turbulent times and for the new year who can say at the end: We were very lucky.

 

Pig and luck

For many, the change of the year means transforming fears and uncertainties into new hopes and new goals. Especially in turbulent times like the ones we live in. Since time immemorial, customs have spread to evoke good luck and abundance in the new year. The most popular symbol of luck in Austria is the pig. The real and physical pig did not represent luck, but the necessary food for survival.

The domestic pig: it has been useful to humans for about 9,000 years. Especially in Europe and East Asia, people like to eat a lot of pork. In earlier times, the pig literally represented a sufficient supply of food; entire families feasted on a menu consisting only of pork. A well-known saying "bad luck" was supposedly coined in the 16th century, in the bad days when people didn't have enough to eat. Those were still lucky if they had at least one pig.

In times past and in rural areas, no one wanted to depend solely on luck. The people prepared themselves by preparing the festivities for the slaughter. Today it can be seen as an excellent example of responsible and sustainable management. The ultimate goal of this slaughter party: to turn the entire pig, except for the hair and bones, into valuable food.

The design of the coin

 

 The reverse of this lucky coin shows a pig stretching out its snout among clover leaves and clover flower heads. The pig has been lucky and has found a delicious clover, even four leaves. Due to its rarity, it is made to be considered a symbol of luck. Pig and clover: two well-known lucky charms in one coin.

 

The obverse of the nine-sided coin shows the coats of arms of the nine federal provinces of Austria, its face value “5 euros” and the name of the issuing country “Republic of Austria”.

 

This 5 euro face value coin, like all those issued by Austria in this value, can be purchased in two versions, the copper one at face value and the silver one, presented in the portfolio you see above, at a price of 19, €80 plus shipping costs, in the virtual store of the Austrian mint.

 

 Sursa: Youtube Utilizator: Münze Österreich AG

 

Characteristics of the coins

Metal: Copper / Silver 925
Dimensions: 28.5 mm
Weight: 8.90 g / 8.41 g
Issue volume: 200,000 / 50,000
Issue date: November 30, 2022

 

 

Sursa informațiilor aici.

Ștergarul

 

În lumea țărănească ștergarul (pl. ștergare) era un obiect necesar vieții de zi cu zi, folosit atât în activitățile casnice cât și în cele care care țin de igienă. Conotând curățenia morală și pe cea trupească, ștergarul a primit și întrebuințări ceremonial-ritualice, obiectul fiind prezent atât în contextele nupțiale cât și în cele funerare. Îl poartă deopotrivă mirii și nașii ca însemn al statutului lor ceremonial, îl poartă de asemenea, în cadrul nuntirii postume (vezi hora de pomană), perechea ritualică (mirele/mireasa, fratele de mână), tot ca obiect-emblemă a calității ceremonial-ritualice a purtătorului.
Ștergarul era în egală măsură și unul dintre obiectele care demonstrau hărnicia și creativitatea femeilor din casă, în special a fetelor de măritat iar rolul său de element decorativ, ștergarul (alături, de alte obiecte expuse) intra în ecuația premaritală, atât de importantă în lumea țărănească. Afișarea calităților fetelor din casă se făcea prin expunerea ștergarelor atât pe peretele interior al casei (de obicei pus în jurul unei icoane sau a unui blid de pământ) sau pe ruda patului, locul în care se expuneau textilele mari și mici, dovezi ale hărniciei fetelor de măritat din casa respectivă.
La fel ca mai toate obiectele textile și ștergarul se confecționa în casă, fiind țesut la războiul de țesut din cânepă mai fină, ulterior (odată cu pătrunderea bumbacului mercerizat) în amestec cu bumbacul (cânepa oferind țesăturii rezistență și duritate, bumbacul finețe, moliciune).
Românii își decorau ștergarele încă din momentul țeserii lor, așa cum putem observa în ștergarul din imaginea alăturată în care apare un ștergar colecționat de Romulus Vuia, în 1923, din satul Băiești, jud. Hunedoara. Acest ștergar este și el confecționat din fir de cânepă, pânza fiind bătută mai îndesat în partea decorată și mai puțin îndesat în restul țesăturii. Ștergarul prezentat este compus din două două părți cusute între ele, astfel încât în întregul său ștergarul să fie mai lung pentru a fi mai ușor de expus și mai util. Forma dreptunghiulară a țesăturii bătută în două ițe se termină la capete cu franjuri scurți, făcuți din urzeala pânzei, franjuri cu funcție decorativă. Decorul propriu-zis, realizat în tehnica peste fir, este așezat, simetric, pe capetele ștergarului. Culoarea predominată a decorului, roșul, este conturată prin contrast cu albastrul și cu alb-gălbuiul pânzei și delimitată prin negrul unor linii dispuse de-a lungul brâurilor decorative. Trăsătura pertinentă a decorului este simetria, regăsită atât în dispunerea celor trei brâuri decorate cât și în dispunerea motivelor geometrice. Brâul central, mai lat, cu decorul geometric (romb, cruci) este încadrat de două brâuri mai puțin late, simetric distribuite și identice în dispunerea motivelor geometrice (crucea și scara).
Text: dr. Silvestru Petac
Foto: George Ciupag

 

Sursa informațiilor Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

A fost sau nu a fost: Sponsianus - studiu, articole, păreri IV - Povesatea continuă - VIDEO

Prima parte aici, a doua parte aici, a treia parte aici.

 Sursa: Youtube Utilizator: Classical and Ancient Civilization