joi, 3 octombrie 2024

𝐕𝐚𝐭𝐫𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐭̦𝐚̆𝐬𝐭 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐥𝐚𝐭𝐚̆ 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆ 𝐛𝐨𝐫𝐝𝐞𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐨𝐥𝐭𝐞𝐧𝐞𝐬𝐜𝐜𝐚𝐬𝐞𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐨𝐥𝐭𝐞𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢

 



𝐒𝐄𝐂𝐓̦𝐈𝐀 𝐃𝐄 𝐄𝐓𝐍𝐎𝐆𝐑𝐀𝐅𝐈𝐄
𝐕𝐚𝐭𝐫𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐭̦𝐚̆𝐬𝐭 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐥𝐚𝐭𝐚̆ 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆ 𝐛𝐨𝐫𝐝𝐞𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐨𝐥𝐭𝐞𝐧𝐞𝐬𝐜/𝐜𝐚𝐬𝐞𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐨𝐥𝐭𝐞𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢.
𝐀𝐧𝐬𝐚𝐦𝐛𝐥𝐮 𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐭𝐫𝐚̆ 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐮𝐬 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐢𝐫 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐬̦ 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐭̦𝐚̆𝐬𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐌𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐬̦𝐮𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐎𝐜𝐮𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐢̂𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚, 𝐞𝐱𝐩𝐮𝐬 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐚̂𝐧𝐝 𝐜𝐮 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟐𝟎𝟏𝟏, 𝐢̂𝐧 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 „𝐅𝐚𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐚̂𝐢𝐧𝐢𝐢” 𝐬𝐮𝐛𝐬𝐞𝐜𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐚, 𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐬𝐞𝐜𝐞𝐫𝐢𝐬̦𝐮𝐥 𝐠𝐫𝐚̂𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐥𝐚𝐜𝐢𝐢 𝐫𝐢𝐭𝐮𝐚𝐥𝐢.
Ansamblul este compus din două piese principale, constitutive: fierul de coș, si fierul de țăst, piese achiziționate sau preluate ca donații în perioada anilor 1970-1980, alături de țăstul în sine și vatra cu corlată.
Fierul de coș este compus din 16 zale liniar-alungite, legate între ele, prin batere la cald, unite la 2/3 din lungime cu un inel circular și terminate la extremități, cu două piese de agățare, diametral-opuse. Are o lungime de 332 cm, fiind realizat din fier forjat, călit, sleit, sudat, bătut la cald în foale și finisat prin șlefuire, asigurând suspendarea țăstului în vatra de foc, prin legarea lor de grinda coșului de fum din corlată.
Fierul de coș provine de la Mitică Ciocănescu, din localitatea Dioști, județul Dolj, fiind preluat în anul 1984 de către Secția Etnografie a Muzeului Olteniei.
Fierul de țăst, cu lungime de 125cm, a cărui buclă de 7 cm, ajută la suspendarea țăstului în vatra de foc, este piesa care asigură gospodinei mijlocul de suspendare a țăstului, în ansamblul vatră - corlată de fum. Este realizat din fier forjat și finisat la rece, alături de tehnicile de topire, batere, călire, sudare și sleire, uneori torsadare a fierului.
Piesa a fost achizițio ata de la Pascu Elena, comuna Amărăștii de Jos, județul Dolj, de prin anii 1968-1970, constituind o piesă remarcabilă a fierăritului la olteni.
Piesă restaurată în cadrul Laboratorul de Restaurare - Conservare al Muzeului Olteniei Craiova - Adela Gabriela Dumitru, expert restaurator metal.
𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: dr. Adrian Irinel Cănureci, șef Secția de Etnografie.
𝐅𝐨𝐭𝐨: Alexandra Brănescu, educator muzeal - Biroul de Marketing.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu