Idei în Agora: „Rusia și Ucraina. De la competiție mimetică la război total”, cu Dan Alexe

 

Idei în Agora: „Rusia și Ucraina. De la competiție mimetică la război total”, cu Dan Alexe

Muzeul Municipiului București vă invită la #Idei_în_Agora duminică, 13 octombrie, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151), cu tema „Rusia și Ucraina. De la competiție mimetică la război total”. Dan Alexe în dialog cu Sorin Antohi.
Intrarea este liberă.
Dan Alexe revine la „Idei în Agora”. Dialogurile anterioare se găsesc în arhiva seriei: „Autolatria. Mitologii și istorii ale identității colective” (ediția XLVII, 7.05.2019) și „Grupul de la Iași. 

Contracultură și disidență în anii ’80” (ediția LXXI, 28.02.2023):
https://muzeulbucurestiului.ro/idei-in-agora.html

 
Mai multe detalii, aici
https://fb.me/e/50ESqb9ek

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

Expoziție temporară: Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) - 2024 - reprezentări în patrimoniul Muzeului Grăniceresc Năsăudean

Până la sfârșitul lunii decembrie Muzeul Grăniceresc Năsăudean găzduiește o expoziție dedicată domnitorului Ștefan cel Mare (1457 - 1504), de la a cărui moarte s-au împlinit recent 520 de ani.

Expoziție temporară: Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) - 2024 - reprezentări în patrimoniul Muzeului Grăniceresc Năsăudean

 

Sursa informațiilor Muzeul Grăniceresc Năsăudean.

Noi monede comemorative din Ungaria - 04.10.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Continuing the series of collector coins dedicated to Nobel Prize winners of Hungarian origin started in 2012, on June 19 the National Bank of Hungary, Magyar Nemzeti Bank (MNB), issued the eighth and ninth coins of this series.

The two new oval coins pay tribute to biochemist Katalin Karikó, the first Hungarian woman to win the Nobel Prize, and to Ferenc Krausz, winner of the Nobel Prize in Physics. Both collector's items are issued in two versions, one minted in silver with a face value of 7,500 forints, and a cheaper version made of cupro-nickel with a face value of 3,000 forints.

Katalin Kariko

In 2023, Karikó became the first Hungarian researcher to win the Nobel Prize in Physiology or Medicine, together with Drew Weissmann, for laying the foundations for mRNA-based medicine. The latter, among other things, made possible the rapid development and practical application of new types of coronavirus vaccines. Her further research focuses on the injection of RNA into tumors, autoimmune diseases, and vaccination against cancer diseases. Katalin Karikó was awarded the title of “Honorary Doctor of Science” by the University of Szeged, and she is a member of 10 academies, including the Hungarian Academy of Sciences, as well as a recipient of the Széchenyi Prize and the Order of St. Stephen of Hungary.

Karikó has so far received more than 130 Hungarian and international awards and recognitions in honour of her pioneering and globally significant work in the field of biochemistry.

 

The reverse of the first collector's coin features a portrait of the researcher Karikó Katalin. To the right of the portrait, in three lines, are the inscriptions "Nobel-" and "-díj" ("Nobel Prize"), as well as the year 2023 (the year in which the Nobel Prize was awarded), while on the left side we see the inscription "KARIKÓ KATALIN", under the signature of the coin's sculptor, Mihály Fritz.

 

The obverse features a stylised representation of the spiral of a modified messenger ribonucleic acid (mRNA) molecule. Below this, on the left side, are the inscription of the issuing country “MAGYARORSZÁG” (Hungary), the face value, the mint mark “BP”, and the year of issue “2024”. The mark of the designer, András Szilos, is also displayed on the lower edge.

Technical characteristics of coins

Face value: 7,500 florins / 3,000 florins
Composition: 925 Silver / Cupronickel
Weight: 12.50 g / 10.30 g
Diameter: 30×25 mm / 30×25 mm
Print run and quality: 6,000 Proof / 6,000 BU
Release date: June 19, 2024 / June 19, 2024
Designer: András Szilos / András Szilos


Ferenc Krausz

The Royal Swedish Academy of Sciences has decided to award the 2023 Nobel Prize in Physics to Ferenc Krausz, Pierre Agostini and Anne L'Huillier for their experimental methods that generate attosecond pulses of light to study the dynamics of electrons in matter. Their findings make it possible to observe and measure rapid, short-term phenomena that could not previously be studied accurately.

Ferenc Krausz is highly acclaimed in both theoretical and experimental physics. He is currently Director of the Max Planck Institute for Quantum Optics in Germany, Head of the Department of Experimental Physics at the Ludwig-Maximilians-University of Munich, and a member of the Hungarian Academy of Sciences since 2007. 

 

The reverse of the second collector coin shows a portrait of the Nobel Prize-winning scientist Ferenc Krausz. To the left of the portrait, in two separate lines, there is again the inscription “NOBEL-DÍJ” (Nobel Prize) and the year 2023, the year of the award of the prize, as well as the inscription “KRAUSZ FERENC” along the edge. On the right side of the design we see the brand of the designer, Balázs Bió.

 

The obverse of the coin, on the other hand, shows a stylized representation of a light pulse “scanned” using what is called “Attosecond Streaking”, considered a basic tool of the attosecond measurement technique. Surrounding this central motif is the inscription of the name of the issuing country “MAGYARORSZÁG” (Hungary), the face value, the mint mark “BP”, and the year of issue “2024”.

Technical characteristics of coins

Face value: 7,500 florins / 3,000 florins
Composition: 925 Silver / Cupronickel
Weight: 12.50 g / 10.30 g
Diameter: 30×25 mm / 30×25 mm
Print run and quality: 6,000 Proof / 6,000 BU
Release date: June 19, 2024 / June 19, 2024
Designer: Balázs Bitó / Balázs Bitó

 

 

Sursa informațiilor aici.

Viața cotidiană la Potaissa

 

Mâine, 4 octombrie 2024, de la ora 17:00, se va desfășura activitatea dedicată publicului adult, „Viața cotidiană la Potaissa”, atelier tematic inspirat de ulciorul roman vizibil în expoziția temporară „De la Potaissa la Turda. Abordări contemporane în arheologia urbană”.

 
Au mai rămas 5 locuri disponibile la acest atelier de ceramică.
Vă puteți înscrie accesând următorul link: https://forms.gle/1KxEc8JtmxBzK18C8

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Turda.

Eveniment: 𝑻𝒆𝒉𝒏𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒊 𝒎𝒐𝒅𝒆𝒓𝒏𝒆 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒅𝒊𝒈𝒊𝒕𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒑𝒂𝒕𝒓𝒊𝒎𝒐𝒏𝒊𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒕𝒓𝒖𝒊𝒕 | 8 octombrie 2024 | Muzeul Nicolae Minovici

 

Eveniment: 𝑻𝒆𝒉𝒏𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒊 𝒎𝒐𝒅𝒆𝒓𝒏𝒆 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒅𝒊𝒈𝒊𝒕𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒑𝒂𝒕𝒓𝒊𝒎𝒐𝒏𝒊𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒕𝒓𝒖𝒊𝒕 | 8 octombrie 2024 | Muzeul Nicolae Minovici
În cadrul evenimentului, Cadware Engineering va prezenta proiectul-pilot de digitalizare a clădirii Muzeului de Artă Populară “Nicolae Minovici” - Muzeul Municipiului București, prin:
scanare 3D
fotogrammetrie
generare nori de puncte
modelare 3D #BIM
vizualizare cu ajutorul realității augmentate
Evenimentul este organizat de către companiile Cadware Engineering și BIM GIS Concept, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și Cluster TEC, cu participarea Institutului Național al Patrimoniului.
Programul include atât prezentări teoretice, cât și 𝗱𝗲𝗺𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝗮𝘁𝗶𝗶 𝗽𝗿𝗮𝗰𝘁𝗶𝗰𝗲, oferind participanților posibilitatea să se familiarizeze în mod activ cu tehnologiile și metodologiile utilizate.
Participarea este gratuită, pe bază de înscriere, în limita locurilor disponibile. Detalii și înscrieri, în linkul de mai jos.

LINK

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

𝗦𝗲𝗯𝗮𝘀𝘁𝗶𝗮𝗻 𝗙𝗶𝗻𝗸 va prezenta prelegerea sa cu tema „Gilgameš, Sargon și Etana la capătul lumii”

 

𝗦𝗲𝗯𝗮𝘀𝘁𝗶𝗮𝗻 𝗙𝗶𝗻𝗸 (Innsbruck, Austria) va prezenta în panelul intitulat „Din Mesopotamia, prin Persia, până în India” prelegerea sa cu tema „Gilgameš, Sargon și Etana la capătul lumii”.
Sebastian Fink este cercetător consacrat al Institutului de Istorie Antică și Studii Antice Orientale din cadrul Universității din Innsbruck, unde a studiat filosofia și asiriologia, iar după ce a obținut diploma de doctor, a deținut funcții în Innsbruck, Kassel și Helsinki. Domeniul său de cercetare cuprinde cultura și istoria mesopotamiană, limba sumeriană și dialectul emesal și este co-autor al volumelor „Evidence Combined. Western and Eastern Sources in Dialogue” (2022) și „Societies at War” (2020).
___
* Conferința internațională „Trecerea hotarelor geografice și conceptualizarea expansiunii în Eurasia. Explorare, cucerire și ideologie în Antichitate și dincolo de ea. Melammu Workshop 2024” se va desfășura în perioada 17-18 octombrie 2024 la sediul Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

 

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Prelegerea susținută de dr. 𝗦𝗲𝘆𝗲𝗱 𝗔𝗯𝗮𝘇𝗮𝗿 𝗦𝗵𝗼𝗯𝗮𝗶𝗿𝗶, cu titlul „Pământ, apă și depășirea obstacolelor geografice: lecții din Imperiul Ahemenid”

 

Prelegerea susținută de dr. 𝗦𝗲𝘆𝗲𝗱 𝗔𝗯𝗮𝘇𝗮𝗿 𝗦𝗵𝗼𝗯𝗮𝗶𝗿𝗶 (Atena, Grecia), cu titlul „Pământ, apă și depășirea obstacolelor geografice: lecții din Imperiul Ahemenid”, va fi susținută în cadrul panelului „Din Mesopotamia, prin Persia, până în India”.
Dr. Seyed Abazar Shobairi a obținut diploma de doctor în Arheologie clasică în cadrul Universității din Atena, Grecia. De asemenea, este membru al Departamentului de Istorie și Arheologie al Universității Naționale și Capodistriane din Atena și urmează studii post-doctorale în cadrul Institutului de Cercetări Istorice al Fundației Naționale de Cercetări Elenistice.
În prezent, desfășoară un proiect de cercetare care constă într-o comparație a tehnicilor de irigare persane ahemenide și grecești (secolele VI-IV î.Hr.), folosind registrele de dovezi arheologice și textuale disponibile atât din Grecia, cât și din Iran. Proiectul va compara diferite tehnici de irigare din Grecia clasică, plecând de la începuturile sale.
Printre domeniile sale de cercetare se numără arheologia ahemenidă, tehnici de irigare ahemenide, lucrările hidraulice, iconografia și relațiile greco-persane.
___
* Conferința internațională „Trecerea hotarelor geografice și conceptualizarea expansiunii în Eurasia. Explorare, cucerire și ideologie în Antichitate și dincolo de ea. Melammu Workshop 2024” se va desfășura în perioada 17-18 octombrie 2024 la sediul Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

 

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Conferința științifică „Istorie - Arheologie - Muzeologie", ediția XXXIV 24-25 octombrie 2024 - PROGRAM

 

Muzeul Național de Istorie a Moldovei are onoarea de a vă invita la conferința științifică „Istorie-Arheologie-Muzeologie”, ediția XXXIV-a, care se va desfășura în perioada 24-25 octombrie 2024, unde veți avea ocazia să descoperiți cele mai recente cercetări și să vă conectați cu profesioniști din domeniu.
Programul detaliat al conferinței este disponibil aici.

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

Prelegerea ”Empire in spite of Assyria. The genius of Pūlu/Tukultī-apil-Ešarra IV”, de către Alexander Johannes Edmonds

 

La finalul celui de-al doilea panel al conferinței, intitulat „Imperiul Asirian și granițele geografice”, va fi prezentată prelegerea ”Empire in spite of Assyria. The genius of Pūlu/Tukultī-apil-Ešarra IV”, de către Alexander Johannes Edmonds (Münster, Germania).
𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗲𝗿 𝗝𝗼𝗵𝗮𝗻𝗻𝗲𝘀 𝗘𝗱𝗺𝗼𝗻𝗱𝘀 și-a susținut teza de doctorat despre Imperiul Neo-Asirian la Universitatea din Tübingen, Germania, și, în calitate de titular al bursei de călătorie primite din partea Institutului Arheologic German (DAI), tocmai și-a încheiat cercetările extinse în Mediterana și în Orientul Mijlociu. Din septembrie 2021, este profesor invitat la Institutul pentru Istoria Civilizațiilor Antice din cadrul Northeast Normal University din Changchun, China, unde predă Studii Antice din Orientul Apropiat.
Dintre domeniile sale de cercetare menționăm asiriologia, istoria antică, limba aramaică, limbile semitice și Epoca Fierului.
___
* Conferința internațională „Trecerea hotarelor geografice și conceptualizarea expansiunii în Eurasia. Explorare, cucerire și ideologie în Antichitate și dincolo de ea. Melammu Workshop 2024” se va desfășura în perioada 17-18 octombrie 2024 la sediul Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

 

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Apariție editorială: Carpica 53/2024 - CUPRINS

 

Apariție editorială: Carpica 53/2024 - CUPRINS

 

Sursa informațiilor numismon.

𝗡𝗮𝘁𝗮𝗹𝗶𝗲 𝗡𝗮𝗼𝗺𝗶 𝗠𝗮𝘆 va susține prelegerea „Imperiul și nomazii eurasiatici: Asiria și «sciții»”

 

Continuăm prezentarea participanților la Conferința internațională „Trecerea hotarelor geografice și conceptualizarea expansiunii în Eurasia. Explorare, cucerire și ideologie în Antichitate și dincolo de ea. Melammu Workshop 2024”, care se va desfășura în perioada 17-18 octombrie 2024, la sediul Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, eveniment care se anunță deosebit de interesant.
𝗡𝗮𝘁𝗮𝗹𝗶𝗲 𝗡𝗮𝗼𝗺𝗶 𝗠𝗮𝘆 (Ierusalim, Israel) va susține prelegerea „Imperiul și nomazii eurasiatici: Asiria și «sciții»”, în cadrul celui de-al doilea panel, intitulat „Imperiul Asirian și granițele geografice”.
A urmat studii postdoctorale în Arheologie și Orientul Apropiat Antic în cadrul Universității Ebraice din Ierusalim, iar printre domeniile sale de cercetare se numără asiriologia și studiile neo-asiriene. Este co-autor al volumului „Sinagoga din Korazim. Anii 1962–1964, 1980–1987 - Excavații” în limba ebraică, publicat în anul 2000, iar printre studiile al căror co-editor este, menționăm „Iconoclasm și distrugerea textului în Orientul Apropiat Antic și dincolo de el” și „Schimbare în administrația imperială neo-asiriană. Evoluție și Revoluție”.

 

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Monede din Tezaurul descoperit la Sala Palatului

 

Monede din Tezaurul descoperit la Sala Palatului

Tezaurul este format din 344 de monede și a fost descoperit și recuperat integral cu ocazia lucrărilor de construcție din Piața Palatului. Structura tezaurului, depus sub pardoseala Bisericii Stejaru, la o adâncime de 0,40 metri, include 315 monede de argint otomane emise în timpul domniei lui Selim III (1790-1807), două monede rusești bătute sub Ecaterina a II-A (1762-1796), două monede austriece de pe vremea Mariei Tereza (1740-1780) și 25 de monede de aur otomane și olandeze.

În cadrul expoziției „Calea Victoriei, incursiune în istoria unei ulițe domnești” puteți vedea, la Palatul Suțu, 10 monede de aur, parte a tezaurului, datând din secolele XVIII-XIX. Acestea provin din Regatul Țărilor de Jos (Ducați) și din Imperiul otoman. Aceste monede s-au conservat într-o stare excelentă, reflectând măiestria monetăriilor vremii.

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

Atelier de ceramică tradițională organizat în cadrul proiectului „Tradiție în lut – În siajul artiștilor ceramiști” la Muzeul Județean Teleorman din Alexandria.

 

Atelier de ceramică tradițională organizat în cadrul proiectului „Tradiție în lut – În siajul artiștilor ceramiști” la Muzeul Județean Teleorman din Alexandria.

Muzeul Național de Istorie a României și partenerii săi anunță organizarea unui atelier de ceramică tradițională în cadrul proiectului „Tradiție în lut – În siajul artiștilor ceramiști”, la Muzeul Județean Teleorman din Alexandria, str. 1848, nr. 1, în ziua de sâmbătă, 5 octombrie 2024, începând cu orele 11:00.
Activitatea se adresează tuturor persoanelor interesate de artă, tradiție și meșteșuguri, indiferent de vârstă și va cuprinde:
- Prezentarea proiectului și a catalogului „Revendicând Pământul”;
- Scurtă incursiune în arta ceramicii românești susținută de Sergiu-Sorin Popescu, restaurator în cadrul Muzeului Național de Istorie a României;
- Prezentarea principalelor tehnici de realizare a ceramicii tradiționale și a ustensilelor specifice;
- Lucru la roata olarului
Organizatorii vor pune la dispoziția participanților toate materialele necesare, iar intrarea este liberă!
Atelierul este parte a proiectului cultural „Tradiție în lut – În siajul artiștilor ceramiști”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, sesiunea de finanțare I/2024, aria Patrimoniu Cultural Material, cu suma de 127.382,80 lei și va fi organizat în parteneriat de Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Județean Teleorman.
În perioada următoare vor fi organizate o serie de prezentări și ateliere la sediul Muzeului Național de Istorie a României, Calea Victoriei, nr. 12, București.
Participarea la activitățile educaționale ale proiectului este gratuită și deschisă, în limita locurilor disponibile, promotorii încurajând aplicarea principiilor nediscriminatorii bazate pe incluziune, egalitatea de șanse, echilibrul de gen, participarea activă, atât a adolescenților, cât și a adulților.
Parteneriꓽ Muzeul Județean Teleorman, Alexandria, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat și Unity in Values Interconfessional Association.

Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

EXPONATUL LUNII OCTOMBRIE 2024: AMFORĂ GRECEASCĂ

 

EXPONATUL LUNII OCTOMBRIE 2024
AMFORĂ GRECEASCĂ

Descoperită prin cercetările arheologice realizate în situl Răcătău „Cetățuie”, comuna Pâncești, județul Bacău, campania 1972, secțiunea S XII, locuința 4. Amfora grecească, de tip Kos, se află în patrimoniul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, cu nr. de inventar 8864 și este datată în secolele I î. Hr. – I d. Hr.
Este realizată la roată, din pastă fină de culoare gălbuie, prezintă două toarte bifide și are următoarele dimensiuni: Înălțime = 1, 06 m, diametru maxim = 34 cm și diametrul gurii = 13 cm.
Așezările de pe Valea Siretului au fost din totdeauna interesate de schimburile comerciale atât cu zona grecească, în special în perioadă elenistică, cât și ulterior cu cea romană. Existența unui astfel de drum comercial care lega cele două dave din județul Bacău, Zargidava (Cetatea de la Brad, comuna Negri) și Tamasidava (Cetatea de la Răcătău, comuna Pâncești) de cetățile grecești de pe malul sudic și vestic al Mării Negri a permis nu doar o dezvoltare economică cât și una politică și socială a așezărilor dacice. Dintre obiectele comercializate în această zonă, amforele reprezintă ambalaje necesare pentru transportarea mărfurilor (în special lichide) și sunt amplu atestate în ambele dave.
Amforele descoperite în cetatea de la Răcătău provin în special din zona sudică a Mării Negre (Kos, Heracleea Pontica, Sinope) și transportau vin sau ulei de măsline, în schimbul cărora dacii ofereau cereale, miere și ceară de albine, piei de animale, sare sau pește. Existența în cetățile dacice a unor astfel de mărfuri de lux denotă prezența unei aristocrații care să își permită achiziționarea acestora, precum și un sistem comercial bine pus la punct.
Cetatea Tamasidava este cunoscută în literatura de specialitate ca „Cetatea de la Răcătău”, fiind amplasată în comuna Pâncești, județul Bacău.
Aceasta este situată pe terasa înaltă din stânga Siretului, pe o poziție dominantă, ce oferea protecție naturală și o bună vizibilitate a văii râului. Punctul „Cetățuie” a fost semnalat încă din secolul al XIX-lea (ca urmare a unui răspuns la Chestionarul trimis de Alexandru Odobescu), însă primele cercetări au fost desfășurate în anul 1968, de către un colectiv coordonat de Viorel Căpitanu și Vasile Ursachi. Săpăturile arheologice au continuat până în 1997 și au permis datarea nivelurilor de locuire din epoca bronzului (cultura Monteoru), Hallstatt (prima epocă a fierului) și a celei de-a doua perioade a epocii fierului (sec. IV î.Hr. – II d. Hr.).
Numeroasele descoperiri și calitatea artefactelor prezente în această davă a Siretului demonstrează importanța acesteia atât ca centru strategic al Siretului pentru comerțul cu lumea romană și grecească cât și ca punct de desfacere pentru hinterandul dacic.
Acest aspect a dus la ipoteza că Cetatea de la Răcătău ar fi reprezentat una dintre cele trei polis-uri (Zargidava, Tamasidava și Piroboridava) menționate de către geograful antic Ptolemeu pe cursul Siretului.

Bibliografie:
Viorel Căpitanu, Ceramica Geto-Dacică descoperită în dava de la Răcătău, comuna Horgești, jud. Bacău, în „Carpica”, XVIII-XXIX, Bacău, 1987, p. 103 -213.
Paul Ciobotaru, Dinamica schimburilor comerciale ale autohtonilor din așezările de pe valea Siretului cu lumea elenistică și romană (Sec. IV a. Chr. – I p. Chr.), în „Danubius”, XXXIII, Galați, 2015, p. 241- 308.

Dr. Popovici Elena-Brîndușa

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacău.

𝐕𝐚𝐭𝐫𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐭̦𝐚̆𝐬𝐭 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐥𝐚𝐭𝐚̆ 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆ 𝐛𝐨𝐫𝐝𝐞𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐨𝐥𝐭𝐞𝐧𝐞𝐬𝐜𝐜𝐚𝐬𝐞𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐨𝐥𝐭𝐞𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢

 

𝐒𝐄𝐂𝐓̦𝐈𝐀 𝐃𝐄 𝐄𝐓𝐍𝐎𝐆𝐑𝐀𝐅𝐈𝐄
𝐕𝐚𝐭𝐫𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐭̦𝐚̆𝐬𝐭 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐥𝐚𝐭𝐚̆ 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆ 𝐛𝐨𝐫𝐝𝐞𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐨𝐥𝐭𝐞𝐧𝐞𝐬𝐜/𝐜𝐚𝐬𝐞𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐨𝐥𝐭𝐞𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢.
𝐀𝐧𝐬𝐚𝐦𝐛𝐥𝐮 𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐭𝐫𝐚̆ 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐮𝐬 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐢𝐫 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐬̦ 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐭̦𝐚̆𝐬𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐌𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐬̦𝐮𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐎𝐜𝐮𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐢̂𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚, 𝐞𝐱𝐩𝐮𝐬 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐚̂𝐧𝐝 𝐜𝐮 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟐𝟎𝟏𝟏, 𝐢̂𝐧 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 „𝐅𝐚𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐚̂𝐢𝐧𝐢𝐢” 𝐬𝐮𝐛𝐬𝐞𝐜𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐚, 𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐬𝐞𝐜𝐞𝐫𝐢𝐬̦𝐮𝐥 𝐠𝐫𝐚̂𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐥𝐚𝐜𝐢𝐢 𝐫𝐢𝐭𝐮𝐚𝐥𝐢.
Ansamblul este compus din două piese principale, constitutive: fierul de coș, si fierul de țăst, piese achiziționate sau preluate ca donații în perioada anilor 1970-1980, alături de țăstul în sine și vatra cu corlată.
​ Fierul de coș este compus din 16 zale liniar-alungite, legate între ele, prin batere la cald, unite la 2/3 din lungime cu un inel circular și terminate la extremități, cu două piese de agățare, diametral-opuse. Are o lungime de 332 cm, fiind realizat din fier forjat, călit, sleit, sudat, bătut la cald în foale și finisat prin șlefuire, asigurând suspendarea țăstului în vatra de foc, prin legarea lor de grinda coșului de fum din corlată.
Fierul de coș provine de la Mitică Ciocănescu, din localitatea Dioști, județul Dolj, fiind preluat în anul 1984 de către Secția Etnografie a Muzeului Olteniei.
​ Fierul de țăst, cu lungime de 125cm, a cărui buclă de 7 cm, ajută la suspendarea țăstului în vatra de foc, este piesa care asigură gospodinei mijlocul de suspendare a țăstului, în ansamblul vatră - corlată de fum. Este realizat din fier forjat și finisat la rece, alături de tehnicile de topire, batere, călire, sudare și sleire, uneori torsadare a fierului.
​ Piesa a fost achizițio ata de la Pascu Elena, comuna Amărăștii de Jos, județul Dolj, de prin anii 1968-1970, constituind o piesă remarcabilă a fierăritului la olteni.
Piesă restaurată în cadrul Laboratorul de Restaurare - Conservare al Muzeului Olteniei Craiova - Adela Gabriela Dumitru, expert restaurator metal.
𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: dr. Adrian Irinel Cănureci, șef Secția de Etnografie.
𝐅𝐨𝐭𝐨: Alexandra Brănescu, educator muzeal - Biroul de Marketing.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

STRACHINA CU GRÂU CARBONIZAT DE LA ZORLENȚU MARE - ICLELIȘTE

 

STRACHINA CU GRÂU CARBONIZAT DE LA ZORLENȚU MARE - ICLELIȘTE

În cadrul săpăturilor arheologice, vasele ceramice reprezintă obiectele cel mai bine păstrate și des întâlnite, care oferă importante date privind evoluția comunităților umane. Atunci când vasele ceramice descoperite conțin și resturilor organice, devin un instrument foarte important în interpretarea unor aspecte legate de activitățile comunităților străvechi. Pentru obiectul lunii octombrie propunem o strachină tronconică de la Zorlențu Mare, în care s-au păstrat în formă carbonizată, semințe de grâu.
Așezarea preistorică de la Zorlențu Mare – Icleliște se întinde într-un peisaj deluros, pe un platou întins, cu o așezare centrală și mai multe secundare (așezări satelit în imediata vecinătate așezării principale din punctul Icleliște). Așezarea este încadrată cronologic ca aparținând culturii Vinča, unde în primele faze ale așezării, oamenii acestor comunități locuiau în bordeie (5200 – 5000 BC), iar mai apoi, în dinamica evoluției așezării (5000 – 4500 BC) s-a ajuns la construirea de locuințe mari, cu structuri masive din lemn și stâlpi cu fundație adâncă (0,90m).
Cercetările de specialitate au arătat faptul că în această parte a Europei, în perioada 5000 – 4800 BC, predomina un climat cald, fapt ce a permis oamenilor din comunitățile preistorice să continue practicarea vânătorii, dar și să completeze necesarul pentru subzistență prin creșterea animalelor și agricultură.
Strachina de la Zorlențu Mare este tronconică, din pastă semifină, cu slip cafeniu-roșcat, iar gura vasului a fost căpătuită cu un strat subțire de lut, pentru a păstra semințele de grâu. Cercetările arheobotanice au concluzionat că semințele din conținutul vasului sunt de grâu de tip Triticum dicoccum Schrank, fiind specia de grâu cea mai răspândită în așezările culturii Vinča din Banat. Triticum dicoccum este una din cele mai timpurii şi frecvente specii de grâu, fiind descoperite în preistoria Orientului Apropiat, atestată înaşezările de la Beidha din sudul Iordaniei, la Catal Hüyük în Anatolia, la Hacilar din partea centrală a Anatoliei şi în periodele timpurii de la Ali Kosh din Iran. Cele mai vechi mărturii asupra cultivării sale datează şi din fazele timpurii ale așezărilor de la Ghediki şi Achilleion din Tesalia, între 6200 – 5300 BC.

dr. Cristian Oprean

Gheorghe Lazarovici, Zorlențu Mare: 5200 – 4500 î.Ch., Ed. Eurostampa, Timișoara, 2021.
Eugen Comșa, Ocupațiile comunităților culturii Vinča din Banat și din Oltenia, în Analele Banatului, S.N., VI, 1998, p. 121-128.
Marin Cârciumaru, Marin Pleșa, Monica Mărgărit, Omul și Plantele. Manual de analiză carpologică, Seria Cercetări Pluridisciplinare, VIII, Ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2005.
Hans Helbaek, How farming began in the Old World, în Archaeology, 20, 3, p. 15-19.
Hans Helbaek, Domestication of food plants in the Old Word, în Science, 130, p. 365-372.
Peter J. Ucko, G. W. Dimbleby, The domestication and exploitation of plants and animals, Gerald Duckworth&CO LTD, London, 1969.

 

Sursa informațiilor Muzeul Banatului Montan Reșița.