luni, 29 ianuarie 2024

Exponatul pe care îl prezint poartă denumirea de „Gavra”

 

"𝗦𝘂𝗻𝘁 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗔𝘅𝗶𝗻𝘁𝗲, 𝗹𝘂𝗰𝗿𝗲𝘇 î𝗻 𝗱𝗼𝗺𝗲𝗻𝗶𝘂𝗹 𝗜𝗧, ș𝗶 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗲𝘅𝗽𝗼𝘇𝗮𝗻𝘁 î𝗻 𝗰𝗮𝗱𝗿𝘂𝗹 𝗲𝘅𝗽𝗼𝘇𝗶ț𝗶𝗲𝗶 „𝗟𝘂𝗺𝗲𝗮 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗺𝗶𝗻𝗲𝗿𝗮𝗹𝗲”.
Exponatul pe care îl prezint poartă denumirea de „Gavra”, și este o pseudomorfoză de calcit după cuarț, acoperită răzleț cu cristale de pirită.
Denumirea de Gavra vine de la numele minerului care a săpat și a mers pe fractura filonului, el fiind primul care a descoperit acest tip de cristalizare în mina Cavnic.
Pentru mine, această piesă are o importanță deosebită deoarece este una dintre primele piese cu care mi-am început colecția de minerale din România."

Va așteptăm la Lumea colecționarilor de minerale VERNISAJ!

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

Taier de Horezu

 

Exponatul săptămânii – ”Taier de Horezu


Ceramica smălțuită din centrul de olărit de la Horezu (jud. Vâlcea), prezintă o etapă veche caracterizată de geometrismul decorului dispus aerat pe fondul vasului și o etapă mai recentă indicată de motive figurative (cocoșul, șarpele, copacul) repartizate în compoziții ornamentale pe fond jirăvit.
Farfuria cu denumirea locală ”taier” este lucrată din materiale tradiționale: lut, angobă, coloranți, smalț, prin tehnici arhaice: frământat prin călcare, modelat la roată, angobat, pictat cu cornul, jirăvit cu gaița, smălțuit, ardere oxidantă.
Piesa este decorată cu motive vechi, tradiționale, specifice centrului de la Horezu: valul, meandrul, spirala, rozeta. Fondul alb-ivoriu este realizat din angobă, iar motivele din coloranți naturali: verde, brun și cărămiziu.
Pe dosul vasului apar semnătura meșterului Eufrosina Vicșoreanu, precum și anul confecționării - 1981.
Eufrosina Vicșoreanu (1935-2013), soția renumitului meșter Victor Vicșoreanu, provine din familia olarului Gheorghe Giubega, care a activat la jumătatea secolului al XX-lea în satul Olari, comuna Horezu.
Ceramica soților Vicșoreanu este recunoscută în domeniu prin stilul decorativ aparte și păstrarea tradiției în tehnicile confecționării olăriei din Horezu.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

Emisiune numismatică cu tema Constantin Brâncuși - Surse românești și perspective universale

 


Având în vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României,

În temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, începând cu data de 26 ianuarie 2024, o monedă din argint cu tema Constantin Brâncuși – Surse românești și perspective universale.

Monedă Argint

Valoare nominală: 10 lei;
Metal: Argint 999/1000;
Greutate: 31,103 grame;
Dimensiune: diametru 37 mm;
Margine: zimțată;
Calitate: proof;
Tiraj Maxim: 5000;



Avers: o parte din clădirea Muzeului Național de Artă din Timișoara, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2024”.


Revers: portretul și numele lui Constantin Brâncuși și anii între care a trăit „1876”, „1957”. 


Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 460,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema Constantin Brâncuși – Surse românești și perspective universale au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

 

Sursa informațiilor BNR.

duminică, 28 ianuarie 2024

Expozant în cadrul expoziției „𝗟𝘂𝗺𝗲𝗮 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗺𝗶𝗻𝗲𝗿𝗮𝗹𝗲”

 

"Mă numesc 𝗖𝗼𝗻𝗱𝗼𝘃𝗶𝗰𝗶 𝗠𝗮𝗿𝗶𝘂𝘀, sunt chimist cu un hobby extraordinar și expozant în cadrul expoziției „𝗟𝘂𝗺𝗲𝗮 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗺𝗶𝗻𝗲𝗿𝗮𝗹𝗲”.

Exponatul pe care doresc să vi-l prezint este un specimen vechi de #fluorină, colectat probabil prin anii ‘75, cristale aproape transparente, cu o ușoară tentă de bleu – verde, puternic fluorescent, pe o matrice de cuarț cu pirită; cristale foarte mari și multe comparativ cu alte iviri.
Fluorina se găsește ca un mineral comun de gangă în venele hidrotermale, în special cele care conțin minerale de plumb și zinc. De asemenea, se găsește în unele granite, pegmatite, filoane de temperatură ridicată, și ca componentă a rocilor metamorfice.

Este mineralul cu cea mai mare varietate de culori și care, totodată, prezintă peste 87 forme de cristalizare.
Vă aștept cu drag să descoperiți și alte exemplare de fluorină din România și din locații de pe tot globul, aflate în expoziția ,, Lumea colecționarilor de minerale VERNISAJ ” ce va avea loc în data de 3 februarie 2024, ora 13.00, în incinta Muzeului Geologic Național."

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

sâmbătă, 27 ianuarie 2024

O nouă monedă comemorativă din Grecia - 27.01.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Greece 2 euro 2023 - 150th birth anniversary of Constantin Carathéodory

New bimetallic circulating commemorative:

"150th birth anniversary of Constantin Carathéodory"

TECHNICAL DATA

External ring: copper-nickel
Center disc: nickel-brass, nickel and nickel-brass three layers
Diameter: 25.75 mm
Weight: 8.50 g
Thickness: 2.20 mm


(image from eBay seller liakos75)

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Grecia - 27.01.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Greece 2 euro 2023 - Centenary of the birth of Maria Callas

New bimetallic circulating commemorative:

"Centenary of the birth of Maria Callas"

TECHNICAL DATA

External ring: copper-nickel
Center disc: nickel-brass, nickel and nickel-brass three layers
Diameter: 25.75 mm
Weight: 8.50 g
Thickness: 2.20 mm


(image from eBay seller liakos75)

 

Sursa informațiilor aici.

Noi bancnote de pe mapamond CCLXIV - 27.01.2024

 I. 5.000 franci Africa de Vest - Nigeria



Sursa: https://banknotenews.com/?p=42856

II. 50 peso dominicano Republica Dominicană



Sursa: https://banknotenews.com/?p=42861

III. 500 peso dominicano Republica Dominicană



Sursa: https://banknotenews.com/?p=42866

IV. 1.000 peso dominicano Republica Dominicană



Sursa: https://banknotenews.com/?p=42870

V. 200 peso dominicano Republica Dominicană


Sursa: https://banknotenews.com/?p=42874

VI. 10 tala Samoa



Sursa: https://banknotenews.com/?p=42884

VII. 20 tala Samoa



Sursa: https://banknotenews.com/?p=42888

VIII. 100 dolari Insulele Solomon



Sursa: https://banknotenews.com/?p=42580

IX. 50 dolari Insulele Solomon



Sursa: https://banknotenews.com/?p=42576

X. 5 euro UE



Sursa: https://banknotenews.com/?p=42910

XI. 2.000 franci Burundi



Sursa: https://banknotenews.com/?p=42918

𝐏𝐨𝐯𝐞ș𝐭𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 "𝐋𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞" 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮ă:

 

𝐏𝐨𝐯𝐞ș𝐭𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 "𝐋𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞" 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮ă:
 

"Mă numesc George Dincă, sunt mineralog în cadrul Institutului Geologic al României, expozant și co-organizatorul expoziției „Lumea colecționarilor de minerale”.
Exponatul pe care doresc să vi-l prezint este un specimen bogat în nagyagit și unul dintre cele mai bune exemple al acestui mineral, datorită dimensiunii cristalelor și a numărului acestora.
Nagyagitul este o sulfosare complexă cu formula chimică [Pb3(Pb,Sb)3S6](Au,Te)3 având o cristalizare monoclinică.
Descris pentru prima dată în 1845, din probe aduse de la faimosul zăcământ de Au-Ag-Te, Săcărâmb, Hunedoara, România. Numele este dat după denumirea în limba maghiară a localității, Nagyág.

Vă aștept cu drag să descoperiții și alte minerale descoperite la Săcărâmb aflate la expoziția ,, Lumea colecționarilor de minerale” - vernisajul are loc în data de 3 februarie 2024, ora 13.00."

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

Astăzi vorbim despre holotipuri și despre o musculiță descoperită lângă București.

 

Img.1. Paragus bicolor (Fabricius, 1794) specie soră (foarte similară) a lui Paragus romanicus. (poză de Axel Gosseries via INaturalist (8.6.2023, Portugalia))


 Img. 2. Reprezentanți ai familiei Syrphidae (poster realizat de Alvesgaspar via Wikipedia)


 Img 3. Paragus sp. (plansa realizata de J W Meigen 1790, sursa: Meigen Zweiflugen 1790)


 Img 4. Holotipul speciei din colecția Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu (original)
 

Astăzi vorbim despre holotipuri și despre o musculiță descoperită lângă București.
Fiecare specie nouă pentru știință este descrisă pe baza unor caracteristici genetice, morfologice sau comportamentale care o fac diferită, unică printre alte organisme.
Pentru a atesta existența unui organism nou pentru știință este nevoie însă de dovada palpabilă a existenței acestuia. Astfel, cel mai adesea, cel puțin un exemplar din specia nou descoperită va trebui să fie colectat și depozitat într-o colecție de istorie naturală.
Primul individ colectat din specia nouă, individ etalon al acelei specii, poartă numele de HOLOTIP.
Fiecare specie are un holotip care cel mai adesea se află într-o colecție depozitată într-un muzeu.
Valoarea științifică a unei colecții crește foarte mult odată ce are în componența sa holotipuri. Partea cea mai interesantă este că încă se descriu specii noi pe baza unor exemplare colectate în trecut, identificate greșit și care au devenit parte a muzeelor de istorie naturală iar după o revizie mai amănunțită se demonstrează că specia nouă se ascundea de ceva timp printre celelalte exemplare.
Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu deține numeroase holotipuri de la diferite specii actuale sau fosile.
Iar astăzi dorim să vă prezentăm specia Paragus romanicus Stănescu, 1992 o mică muscă syrphidă colectată în 1964 de M. Weinberg nu altundeva decât în București și care a stat ascunsă în colecțiile noastre până a fost publicată de Carmen Stănescu în anul 1992, la aproape 30 de ani distanță.
Syrphidele, cunoscute în engleză ca hoverflies sunt muște recunoscute pentru capacitatea de a zbura pe loc (asemenea unui colibri) și pentru faptul că imită cu mare precizie albinele și viespile, un tip de mimetism Batesian cu rol în protecție față de prădători. Adulții se hrănesc în general cu nectarul florilor în timp ce larvele au o dietă variată, unele hrănindu-se cu plante, altele fiind prădătoare sau parazite. În lume există peste 6000 de specii descrise și probabil multe altele așteaptă în colecțiile muzeelor să fie descrise, asemenea lui Paragus romanicus.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Naturală Sibiu