vineri, 4 martie 2022

CĂTĂLIGA, PICIORONGUL - Himantopus himantopus (Linnaeus 1758)

 


EXPONATUL LUNII
CĂTĂLIGA, PICIORONGUL - Himantopus himantopus (Linnaeus 1758)
Este o pasăre de talie medie, limicolă - adaptată zonelor umede, mlăștinoase, inundabile, de pe malurile râurilor, lacurilor.
Are un aspect elegant, cu picioarele foarte lungi (proporțional cu talia, este specia cu cele mai lungi picioare dintre păsările prezente la noi), ciocul negru, lung, subțire la vârf și penajul general alb-negru. Lungimea corpului este de 35 - 40 cm, iar greutatea este de 166 - 205 g. Picioarele lungi ii dau posibilitatea să se deplaseze ușor și rapid în zonele mlăștinoase în care trăiește (deplasarea rapidă poate reprezenta un spectacol destul de amuzant..)
Este răspândită în sudul și vestul Europei, Asia și Africa. În România este oaspete de vară. Sosește la sfârșit de martie, început de aprilie și părăsește zonele de cuibărit în lunile septembrie-octombrie. Este prezentă pe tot teritoriul țării acolo unde sunt zone umede importante, cu excepția zonelor montane și submontane. Preferă zonele litorale, deltele, lagunele și lacurile litorale unde caută plajele umede și zonele mlăștinoase în care își poate procura hrana cu ușurință. Poate fi văzută și în terenurile agricole inundate sau în orezării.
Perioada de reproducere se desfășoară începând cu luna aprilie. Ponta este formată din 3 - 6 ouă (de obicei 4), clocite de ambele sexe pentru 22 - 26 de zile. Puii părăsesc cuibul aproape imediat după eclozare și sunt capabili de zbor după 28 - 32 de zile, fiind dependenți de părinți pentru încă 2 - 4 săptămâni. Cuibărește direct pe sol sau în vegetația din apropierea apelor, uneori pe vegetație plutitoare.
Este o specie preponderent carnivoră, consumând diverse insecte și larvele acestora, moluște, păianjeni etc. dar și mormoloci, pești de dimensiuni mici și icre. Ocazional consumă semințe.
Populația din România este estimată la 900 - 2000 de perechi, iar tendința populațională la nivel național este estimată ca fiind în creștere.
Principalele amenințări asupra speciei sunt legate de managementul defectuos al zonelor umede: modificarea regimului hidrologic, în special în perioada de cuibărit, care are ca efect secarea habitatelor sau inundarea exagerată, schimbarea utilizării terenurilor, desecarea etc.
În muzeul nostru poate fi observată în sala a III-a.
#QRCODE

 

Sursa informațiilor Muzeul de Științele Naturii Aiud.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu