Prezentare de carte: Sergiu Musteaţă, Moneda bizantină în rgiunea carpato-nistreană în secolele VI-X/Bizantyne Coinage in the Carpathian-Nistrian Regions during the 6th-10th Centuries, Chişinău, Editura ARC, 2014, 300 p. (ISBN 978-9975-61-764-2)

Sergiu Musteaţă, Moneda bizantină în rgiunea carpato-nistreană în secolele VI-X/Bizantyne Coinage in the Carpathian-Nistrian Regions during the 6th-10th Centuries, Chişinău, Editura ARC, 2014, 300 p. (ISBN 978-9975-61-764-2)

Autorul este decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău. Acesta a scris cinci monografii şi peste 200 de aricole în domeniile istorie, arheologie, protecţia patrimoniului cultural şi analizei manualelor şcolare. Preocupările sale pentru cercetarea numismaticii bizantine au început în anul 2009, publicând studiul intitulat Răspândirea nominalului bizantin în regiunile Carpato-Nistrene în sec. VI-X.

Lucrarea începe cu Mulţumiri /Acknowlegements (p. 7-8) în care se specifică faptul că studiul a fost iniţiat în anul 2007 în cadrul proiectului Importuri bizantine în regiunea de la est de Carpaţi în sec. VI-IX; tot aici se aduc mulţumiri instituţiilor şi persoanelor care au contribuit la finalizarea acestei cărţi. Apoi urmează o prefaţă (p. 9) semnată de Dr. Ana Boldureanu, şefa Sectorului Istorie Medievală şi Numismatică, din cadrul Muzeului Naţional de Istorie al Moldovei, care realizează o scurtă iniţiere în subiectul lucrării. Urmează Lista tabelelor (p. 10-11), Lista diagramelor (p. 11), Lista hărţilor (p. 11-12) şi Lista anexelor (p. 12).

Capitolul I, Introducere (p. 13-26) dezvoltă scopul şi obiectivele cercetării, sunt discutate sursele, precum şi limitele geografice. Urmează o amplă introducere în perioada cercetată, apoi se trece în revistă istoriografia temei. Se discută actualitatea subiectului cercetat, metodologia abordată, iar la final sunt prezentate nişte statistici generale, care fac referire la numărul de monede abordat şi emitenţii lor.

Cel de-al doilea capitol se numeşte Analiza monedelor după emitenţi (p. 27-92). Acesta este cel mai consistent din întreaga lucrare. Aici se analizează monedele emise de fiecare împărat în parte, care au ajuns pe teritoriul studiat. Împăraţii avuţi în discuţie sunt următorii: Anastasius I (491-518), Iustin I (518-527), Iustinian I (527-565), Iustin II (565-578), Tiberius II Constantin (578-582), Mauricius Tiberius (582-602), Phocas (602-610), Heraclius (610-641), Constans II (641-668), Constantin IV (668-685), Tiberius III (698-705), Iustinian II (705-711), Leon III (717-741), Constantin V (741-775), Leon IV (775-780), Constantin VI şi Irena (780-797), Irena (797-802), Nichephor I (1.11. 802-25.07.811), Stauracius (25 iulie-2 octombrie 811), Mihail I (2.10.811-11.07.813), Leon V (11.07.813-25.12.820), Mihail II (820-829), Theopilos (829-842), Mihail III (842-867), Vasile I (867-886), Leon VI (886-912), Constantin VII (913-959) şi Roman I (920-944), Ioan I Tzimiskes (969-976), Vasile II (976-1025).

Capitolul al III-lea (Ponderea monedei bizantine după nominal, p. 93-100) discută ponderea nominalelor (follis, milaresion/hexagrammon şi solidus) în descoperiri izolate, cât şi în tezaure. Moneda de aur este atestată în spaţiul carpato-nistrean în 17 descoperiri izolate, iar trei piese sunt dintr-un tezaur. Cele de argint au fost descoperite în 13 cazuri izolate, iar alte 13 piese provin din tezaure. Moneda de bonz (foliss-ul) este cunoscută la estul Carpaţilor prin 195 descoperiri singulare şi 309 găsite în tezaure.

Următoarul capitol, Ponderea monedei bizantine după monetării (p. 101-106) analizează statistic monede după monetăria care le-a bătut în intervalul cuprins între sec. al VI-lea şi al X-lea. Argumentaţia este susţinută de două tabele, două hărţi şi o diagramă în care este explicat situaţia din această perioadă.

Cel de al V-lea capitol, Fenomenul tezaurizării (p. 107-118), are în vedere acest aspect pe teritoriul carpato-nistrean şi sunt luate în considerare mai multe caracteristici, şi anume: topografia descoperirilor, o statistică generală (325 de monede făcând parte din 11 tezaure), apoi se discută structura tezaurelor şi periodizarea lor.

Al VI-lea capitol (Concluzii, p. 119-136) concluzionează discuţia lucrării, avându-se în vedere topografia descoperirilor şi fluctuaţia monedei pe acest teritoriu. Autorul ne arată cine au fost purtătorii acestor monede, care puteau fii locuitori ai imperiului, călugări, soldaţi, până la locuitori din Barbaricum etc.

Cartea continuă cu Summary (p. 137-174) şi după cum sugerează titlul în limba engleză, acesta este rezumatul lucrării, pe capitole. Urmează Catalogul descoperirilor monetare (p. 175-219), aici fiind analizate descoperirile izolate cât şi tezaurele, în ordine cronologică, indicându-se locul descoperirii, metrologia monedelor, locul păstrării şi bibliografia aferentă.

Lucrarea continuă cu Abrevieri (p. 220-222) şi o Bibliografie (p. 223-245) bogată, care reflectă nivelul de documentare al publicaţiei.

Urmează un tabel intitulat Monede bizantine din colecţiile Dumbarton Oaks/Byzantine coins from the Dumbarton Oaks collections (p. 246-250). Mai apoi sunt ilustrate monedele bizantine din această colecţie (Monede bizantine din colecţia Dumbarton Oaks, p. 251-287).

La sfârşitul lucrării avem un Indice de nume (p. 288-292), împărţit în două părţi: 1. Împăraţi bizantini şi 2. Autori, precum şi un Indice de localităţi (p. 295-300). Ambele sunt foarte utile pentru cititor.

Lucrarea de faţă este o contribuţie semnificativă pentru cunoaşterea descoperirilor monetare bizantine din regiunea carpato-nistreană, fie ele izolate sau în tezaure, în intervalul temporar cuprins între secolele al VI-lea şi al X-lea. Un alt atuu al acestei cărţi este faptul că beneficiază şi de un rezumat consistent în limba engleză. Ilustraţiile, tabelele, diagramele, hărţile, anexele ajută la o înţelegere mai uşoară a subiectului abordat. Prin conținut ei, cartea este o reală contribuţie la numismatica bizantină.

Gligor Adrian BORZA

Prezentare de carte apărută pentru prima dată în Caietele C.I.V.A., 3, (2014) 2016, p. 186-188.