Gheorghe
Fleşer, Portul Mureşului la Alba Iulia, Editura ALTIP, Alba
Iulia, 2015, 100 p. (ISBN 978-973-117-555-3)
Autorul acestei lucrări a fost muzeograf în cadrul
secţiei de Istorie a Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Preocupările
legate istoria Albei Iulia l-a avut încă din studenţie şi acestea s-au
concretizat prin mai multe studii şi cărţi.
Lucrarea debutează cu o
introducere intitulată Portul, vama şi
podurile peste Mureş la Alba Iulia – preliminarii – (p. 5-6), unde ne este
prezentat pe scurt istoricul portului din antichitate până în epoca modernă,
când şi-a atins maximul de dezvoltare.
Capitolul
I, Portul Mureşului la Alba Iulia (p.
7-33), ne prezintă pe scurt despre activitatea portuară din antichitate şi din
evul mediu. Portul Mureşului de la Alba Iulia cunoaşte o dezvoltare deosebiteă
după instalarea habsburgilor în Transilvania, el devenind principalul loc de
colectare şi transportare a mărfurilor, în special a sării, în provinciile
sud-estice ale Imperiului. Primul subcapitol este intitulat Depozitele de sare (p. 13-16), aici ni
se vorbeşte despre locaţia, planimetria şi evoluţia clpdirilor destinate
păstrări sării. Următorul subcapitol, discută despre Colonia portuară (p. 17-24), mai exact analizând clădirile
administraţiei şi casele locuitorilor. Al treilea subcapitol, Oficiul de Transport Naval al Sării (p.
24-26), ne prezintă activitatea şi componenţa acestui organ administrativ. Ultimul
subcapitol se intitulează Şantierul naval
(p. 27-33), el ne vorbeşte despre confecţionarea şi repararea ambarcaţiulilor
de toate tipurile şi dimensiunile, mai exact: plute, luntre, corăbii, pontoane
şi bacuri.
Capitolul
II, Mureşul – „drum al sării” (p.
34-51), ne prezintă istoria transportului de sare pe Mureş din antichitate până
în secolul XX. Acesta are un singur subcapitol ititulat Transportul şi comercializarea sării. În epoca modernă sarea pentru
depozitul de la Partoş era exploatată din ocnele de la Turda, Sic, Dej, Praid,
Cojocna, Ocna Mureşului şi Ocna Sibiului. Ea era transportată pe Mureş în
principal la Szeghedin (Ungaria), dar erau alimentate şi alte depozite pe drum,
Şoimuş(de unde de livra sarea pentru ţinuturile Zarandului şi Hunedoarei) sau
Lipova(care aproviziona cu sare Banatul). Tot aici se aduc în discuţie şi efectele
nefaste pe care l-ea avut Mureşul de-a lungul istoriei prin inundaţiile
catastrofale care au afectat comunităţiile din preajma sa.
Al
treilea capitol, SZEGED – locul în care
Mureşul a vărsat „cornul abundenţei” (p. 52-61), ne vorbeşte despre
importanţa economică a oraşului maghiar de-a lungul existenţei sale. Aici
principalele mărfuri stocate erau sarea şi lemnul, aduse în majoritate pe
Mureş, dar şi alte maerii prime.
Capitolul
IV, Podurile Mureşului la Alba Iulia
(p. 62-87), discută despre diversele tipuri de poduri care au traversat râul
de-a lungul secolelor; poduri fixe sau plutitoare, construite după caz, din
lemn, zidărie de piatră (la piloni), metal sau beton. Autorul ne spune că
Mureşul era traversat de un pod încă din vremea romanilor, mai apoi în evul
mediu apar mai multe tipuri de poduri. Primul subcapitol, Poduri plutitoare-umblătoare (p. 66-68), vorbeşte depre acest tip
de pod care era realizat din diferite tipuri de ambarcaţiuni: bărci, plute,
bacuri şi cinuri. Al doilea subcapitol, Poduri
de vase (statice) (p. 69- 71), acet tip de pod a constituit o etapă
intermediară între podurile umbătoare şi cele fixe pe piloni. Ultimul
subcapitol discută problema podurilor fixe de peste Mureş din secolul al
XIX-lea până astăzi(Podurile fixe, p.
72-87). În veacul al XIX-lea au fost elaborate mai multe proiecte pentru
construirea unui pod fix peste Mureş.
Ultimul
capitol, Vama podului peste Mureş la Alba
Iulia (p. 88-91), aici se dezvoltă subiectul taxelor plătite de-a lungul
timpului de cei care traversau această vamă.
Cartea
se încheie cu Abrevieri bibliografice
(p. 93-94), Lista ilusraţiilor (p.
95-98), Provenienţa imaginilor (p.
98) şi un CUPRINS (p. 99).
Cartea
de faţă are o ilustraţie deosebită, compusă din hărţi, ridicări topografice,
planuri, carţi poştale şi fotografii de epocă, care completează textul, acesta
fiind foarte accesibil cititorului. Astfel această lucrare descifrează un
capitol mai puţin ştiut din istoria oraşului Alba Iulia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu