Expoziția „Descoperiri arheologice din perioada preistorică provenind din cercetări recente în județul Prahova”

Păulești - mormânt din epoca bronzului

 

 

Păulești prelevare secure din cupru din mormânt

 

 

Păulești prelevare vas din mormânt

 

 

Situl de la Șoimești

 

 

Șoimești - statuetă zoomorfă din lut

 

 

Șoimești - vas eneolitic

 

 

Șoimești imagine aeriană

 

 

Urlați - vas de provizii

 

 

Urlați statuetă antropomorfă

 

Prin expoziția „Descoperiri arheologice din perioada preistorică provenind din cercetări recente în județul Prahova” ne-am propus să oferim publicului interesat un eșantion din ceea ce înseamnă preistoria locală, dar și imaginea unei activități intense de cercetare arheologică a unui segment cronologic mai puțin accesibil. Fără să aibă o tradițe, instituția muzeală prahoveană a derulat în ultimii 15 o activitate complexă de așezare între prioritățile cercetării a unei istorii aflată dincolo de sursele scrise așa cum le cunoaștem. Câteva milenii de cultură scose la lumină anual de arheologi, antropologi, biologi, restauratori au creionat un cadru în care preistoria începe să își ocupe locul real într-un tablou plin de culoare și dinamism. Situri cercetate intens precum cele de la Mălăieștii de Jos, Câmpina, Ariceștii-Rahtivani, Seciu au intrat deja în circuitul științific și muzeal, local, dar și internațional.
Cu totul recent au fost realizate cercetări în situri arheologice preistorice aflate pe raza localităților Urlați și Șoimești, ambele în județul Prahova. De asemenea, au fost abordate numeroase movile (tumuli) funerare de la începutul epocii bronzului aflate în Ploiești sau în localități apropiate precum Ariceștii-Rahtivani, Păulești, Blejoi, Strejnicu, Târgșoru Nou, Târgșoru Vechi, Nedelea. Descoperirile au îmbogățit patrimoniul instituției prahovene cu valori inestimabile, vechimea și autenticitatea acestora făcând din muzeul din Ploiești un important reper în arheologia românească.
Urlați - cercetările derulate între anii 2013 - 2019 au dus la descoperirea unui sit eneolitic, cultura Gumelnița, ce suprapune o așezare neolitică, cultura Starčevo-Criș. Au fost cercetate locuințe, descoperite ceramică, unelte din silex, piatră, os, reprezentări antropomorfe și zoomorfe din lut. Alături de ceramica foarte bogată se remarcă prezența excesivă a silexului sub formă de unelte finite, dar și a materiei prime. Aceste descoperiri sugerează prezența unor ateliere de prelucrat acest tip de mateial ce are cel mai probabil o origine sud-dunăreană. O parte din piesele descoperite în acest sit se află deja într-o expoziție permanentă amenajată într-un spațiu muzeal din localitatea Urlați, ceea ce a permis accesul publicului în timp real la această cercetare.
Șoimești - aflat pe o culme de deal ce domină Câmpia Munteniei, situl cercetat între anii 2014-2019 se găsește la confluența unor lumi diferite, cea de dincolo de Carpați, cea nord-dunăreană și cea est-carpatică. În sit sunt suprapuse trei așezări ce au funcționat succesiv. Cea mai veche a sfârșit în urma unui incendiu ce a distrus locuințele construite din lut și lemn. Oamenii au locuit aici în prima jumătate a mileniului IV î.Hr., materialele arheologice descoperite confirmând prezența unei comunități în care tradițiile Cucuteni coexistau cu cele de origine estică, respectiv Cernavoda I. Se remarcă ceramica, dar și prezența unor reprezentări zoomorfe (bovine) realizate din lut. Este cea mai vestică așezare cercetată care apar materiale specifice culturii Cucuteni. După mult timp, la mijlocul mileniului III î.Hr. aici exista o comunitate Glina-Schneckenberg, în care regăsim elemente sudice și transilvănene bine reprezentate. Se remarcă ceramica, dar și uneltele din os sau corn. Ultima comunitate ce ocupă acest deal este una monteoreană timpurie (2400-2300 î.Hr.) cu un material ceramic specific ce anunță o cultură ce va ocupa zona nord-munteană mai bine de un mileniu.
Un aspect important al arheologiei prahovene recente este cercetarea tumulilor din pământ atribuiți începutului epocii bronzului (3300-2500 î.Hr.). Au fost salvate de la distrugere 25 de movile în care se aflau înmormântate persoane ce aveau un statut important în cadrul comunității. Avem imaginea elitelor locale, dar și impactul unei noi ideologii care schimbă fundamentul social anterior, cel neolitic. Personaje de sex masculin, eventual descendenți subadulți, sunt înmormântate în tumuli de pâmânt a căror construcție necesita un efort colectiv masiv. Morminte cu inventar bogat format din podoabe din argint, cupru, scoici, os, dar și arme, unelte din cupru, silex, vase din lut, ocru, ne decupează o fantă a ceea a reprezentat o istorie cu impact paneuropean ce începe să fie descifrată acum. Muzeul din Ploiești este implicat în acest efort prin cercetările derulate constant în ultima perioadă în astfel de obiective, dar și cea din acest an de la Boldești-Grădiștea. 


Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.