Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO

1. Vestigii ale culturii Precucuteni descoperite într-o locuință din situl arheologic de la Topolița, jud. Neamț, în anul 2023.

Vestigii ale culturii Precucuteni descoperite într-o locuință din situl arheologic de la Topolița, jud. Neamț, în anul 2023.

#archaeology #prehistory #pottery #art #symbols

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Ieri am susținut o prelegere pentru studenți de la Middle Tennessee State University (MTSU), prin bunăvoința lui Paul Eubanks și Ivana Pandzic.

Prelegerea s-a intitulat ,,Salt - the white gold. From Prehistory to modern times in Eastern Romania" și s-a desfășurat în format on-line.
A fost un alt prilej de a promova un patrimoniu deosebit pe care îl are România, dar și județul Neamț.

#archaeology #salt #MTSU #whitegold #prehistory

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Descoperiri deosebite am putut face în județul Neamț datorită utilizării tehnologiei LiDAR.

Pentru că am avut șansa de a întâlni specialiști valoroși de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și Geo Edu Lab, iar mai nou de la Geocad Services, am putut identifica mai multe fortificații preistorice și antice în pădurile din județul Neamț.
Am reușit până acum să scanăm situri arheologice deosebite, iar rezultatele sunt foarte interesante.
Știați că am reușit să avem o scanare LiDAR a Cetății Neamț și că este prima investigație de acest fel pentru o fortificație medievală din Moldova?

Promovăm județul Neamț prin cercetare!

#archaeology #LiDAR #fortifications #drone

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Neamț: Forticații vechi de mii de ani, descoperite în pădurile din județ cu tehnologia LiDAR montată pe drone

5. URCIOR DACIC MODELAT LA ROATĂ

Acest elegant urcior dacic, realizat la roata olarului, este o mărturie a rafinamentului și îndemânării meșteșugarilor daci din secolele II a.Chr. – I p.Chr. În lumea dacică, băuturile erau servite din astfel de vase.
Știai că...? Pe lângă vin, dacii consumau și alte băuturi fermentate, precum berea, miedul și cidrul, obținute din ingrediente locale și accesibile.
Vă invităm să descoperiți mai multe despre cultura și viața cotidiană a dacilor, vizitându-ne!

#Dacii #OlaritDacic #PatrimoniuCultural #MuzeuZalău

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

6. Un titanozaur gigant ne schimbă viziunea asupra dinozaurilor europeni

7. În manieră non-academică, s-ar putea numi un „moț lapic”.

Este un fragment de mozaic pavimental din porfir roșu (cu sursă de carieră în Egipt și sursă de exploatare secundară în întreaga Antichitate, până prin secolele XII-XIII). Ca și fragmentele identice, semnalate în extrema cealaltă a României (Frumușeni - Arad), a fost adus cu desaga la Mrea Bistrița.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni vă invită să vizitaţi expoziţia de arheologie „Aşezarea Preistorică Păuleni-Ciuc Dâmbul Cetăţii”, de la sediul central al muzeului din Sfântu Gheorghe, str. Gábor Áron, nr.16.

Program de vizitare: Marţi – Vineri: 10:00 – 17:00 / Sâmbătă-Duminică: 10:00 – 14:00 / Luni și cu ocazia sărbătorilor legale declarate libere: închis.
Lumea preistorică văzută în 3D! Expoziţia prezintă vestigii arheologice, reconstituiri ale unor locuinţe, complexe rituale, vetre de foc, cuptoare de ars ceramica şi un profil stratigrafic al sitului arheologic, cu explicaţii privind specificul culturilor din care provin acestea. Situl arheologic se află în apropierea satului Şoimeni, comuna Păuleni-Ciuc, judeţul Harghita, în locul numit de localnici Dâmbul Cetăţii.
Aşezarea preistorică a fost locuită vreme de 3.000 de ani de civilizaţiile epocii pietrei şi cuprului – Ariuşd – Cucuteni – Tripolie, şi de civilizaţiile epocii bronzului mijlociu – Cultura Costişa şi Cultura Wietenberg.
Am încercat să creem o poveste în jurul fiecărui exponat, pentru ca vizitatorul, chiar şi cel neavizat, să surprindă mesajul cultural şi să poată să încadreze exponatul la locul lui în istorie.
Vizitatorii îşi pot alege singuri nivelul de informaţie pe care vor să-l acceseze, prin intermediul proiecţiilor video şi dispozitivelor interactive de redare a informaţiilor folosite.
Tarife de vizitare: elevi şi studenţi -1,5 ron, adulţi-6 ron, pensionari-3 ron, taxă de ghidaj-10 lei/grup, taxă ateliere creative-10 lei/participant. Profesorul însoţitor are intrarea gratuită.
La cerere şi cu programare, putem oferi profesorilor spaţiu şi îndrumare pentru organizarea de lecţii deschise la muzeu.
De asemenea organizăm diferite activități creative (atelier de modelare manuală a lutului, atelier de pictură pe vase ceramice, ateliere de scriere cu pana și cu tocul cu peniță, atelier de confecționat decorațiuni folosind tehnica de quiling și origami etc).
Pentru grupuri organizate programările se fac la secretariatul MNCR, la numerele de telefon 0267 – 314139/ 0735561674.

Vă așteptăm cu drag la muzeu!
MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
Sf. Gheorghe, str. Gábor Áron, Nr.16
www.mncr.ro/ MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
secretariat@mncr.ro

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

9. Fărâme ștefaniene. Iar Bistrița zice: „fabrica lespezilor de mormânt” a fost mai generoasă decât ni s-a transmis; nu numai lespezi de mormât (din categoria pietrelor!) au primit asemenea decorații.

Sunt convins că o serie întreagă de săpători moldoveni au cam sărit peste alte asemenea relicve. O să-l întreb și pe Adrian Bătrâna, unde i-a alunecat privirea când a săpat pe acolo.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

10. Descoperire arheologică uriașă la Bârzava: morminte ale unor războinici din antichitate

11. Ce poate fi mai frumos decât să constați că rezultatele muncii de cercetare prezintă interes pentru sursele media internaționale.

Publicația Heritage Daily a preluat știrea dedicată investigațiilor LiDAR pe care le-am realizat în ultimul timp.

#archaeology #heritagedaily #museum #research #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

12. LiDAR study reveals 5,000-year-old fortified settlements

13. 𝘼𝙧𝙩𝙞𝙘𝙤𝙡 𝙙𝙚𝙨𝙥𝙧𝙚 𝙪𝙣 𝙤𝙗𝙞𝙚𝙘𝙩 𝙙𝙚𝙘𝙤𝙧𝙖𝙩𝙞𝙫 𝙙𝙚𝙨𝙘𝙤𝙥𝙚𝙧𝙞𝙩 𝙡𝙖 𝙃𝙞𝙨𝙩𝙧𝙞𝙖, 𝙥𝙪𝙗𝙡𝙞𝙘𝙖𝙩 𝙙𝙚 𝙇𝙞𝙫𝙞𝙪 𝙄𝙖𝙣𝙘𝙪, 𝙞̂𝙣 𝙘𝙤𝙡𝙖𝙗𝙤𝙧𝙖𝙧𝙚 𝙘𝙪 𝙖𝙡𝙩̦𝙞 𝙘𝙚𝙧𝙘𝙚𝙩𝙖̆𝙩𝙤𝙧𝙞 𝙙𝙞𝙣 𝙍𝙤𝙢𝙖̂𝙣𝙞𝙖 𝙨̦𝙞 𝘿𝙖𝙣𝙚𝙢𝙖𝙧𝙘𝙖

Articolul „Un obiect din plumb în formă de 𝑚𝑜𝑠𝑜𝑟, decorat cu rozetă, de la Istros, și două obiecte similare de la Lindos și Efes”, a fost publicat de colegul nostru, Liviu Iancu, în urma unei colaborări cu Alina Iancu (Institutul Național al Patrimoniului din București), care a beneficiat și de contribuții punctuale de la Stine Schierup și Michelle Taube, cercetătoare la Muzeul Național Danez din Copenhaga, și cu Ovidiu Iorga, cercetător la Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN şi Ecologie din București.
Acest obiect, datând cu peste 2500 de ani în urmă, a fost descoperit în 2013 într-o zonă de depuneri rituale și sacrificii din sanctuarul de la Histria, cu ocazia săpăturilor arheologice organizate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, conduse de Iulian Bîrzescu. El își găsește paralele foarte apropiate în două alte obiecte similare, descoperite tot în sanctuare ale grecilor răsăriteni, dar în regiunea egeeană, la Efes (astăzi Selçuk, Turcia) și la Lindos (în insula Rhodos, Grecia).
Deși funcția acestor artefacte nu a putut fi stabilită cu certitudine, este foarte probabil ca ele să fi fost montate ca părți decorative ale unor obiecte mai mari, precum diverse piese de mobilier ori bijuterii, sculpturi, ștampile ș.a.m.d. Deși anterior a existat ipoteza că ele au fost turnate în argint, analizele SEM-EDX, pentru obiectul descoperit la Histria, și XRF, pentru cel descoperit la Lindos, au demonstrat că ele sunt de fapt confecționate dintr-un aliaj de plumb și stibiu (97,5% Pb și 2,5% Sb, în cazul celui de la Histria).
Este de presupus că asemănarea cu argintul a aliajului a reprezentat un obiectiv intenționat și bine definit al meșteșugarilor care au produs artefactele.
Cele trei piese arheologice rămân o dovadă în plus a priceperii meșterilor din Grecia răsăriteană care confecționau diverse obiecte prin turnarea metalelor.
Articolul a apărut în ultimul volum al revistei „Il Mar Nero. Annali di archeologia e storia”, publicată de Editura Quasar din Italia, sub coordonarea științifică a cercetătorilor Iulian Bîrzescu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București) și Adrian Robu (Universitatea Paris 8 Vincennes-Saint-Denis). Acest volum îi este dedicat fostului redactor șef la revistei, profesorul Alexandru Avram (1956-2021), reputată personalitate a arheologiei clasice din România.

Articolul poate fi accesat parțial pentru consultare la adresa de internet https://www.academia.edu/.../Iancu_et_alii_A_Rosette...

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

14. Ne străduim să scoatem la lumină vestigiile arheologice din zona Neamțului.

În baza protocolului de colaborare dintre Complexul Muzeal Național Neamț și Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg (Germania), vor fi investigate neinvaziv mai multe situri arheologice specifice culturii Cucuteni.
Din partea Complexului Muzeal Național Neamț participă la aceste cercetări Dr. Constantin Preoteasa și Dr. Vasile Diaconu.
Astăzi s-au făcut investigații în vecinătatea orașului Târgu Neamț, iar rezultatele sunt interesante.
Doar folosind tehnologii moderne vom putea înțelege mai bine complexitatea siturilor arheologice.

#archaeology #Cucuteni #FAU #Neamț #technology

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

155. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 6 aprilie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete