Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO

1. Unele situri arheologice se distrug din neștiință. Oamenii extrag argilă, scot la lumină vestigii și le ignoră.

Norocul a făcut că cercetarea noastră interdisciplinară a vizat tocmai acest sit și am putut interveni la timp pentru documentarea și salvarea unei situații arheologice.
În profilul care a fost săpat mecanizat am putut observa un cuptor bine păstrat și o groapă menajeră. Eroziunea solului ar fi contribuit și ea, și în scurt timp aceste complexe arheologice ar fi dispărut pentru totdeauna.

#archaeology #prehistory #Neamț #discovery #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. O bucățică de lut de acum aproape 8000 de ani, care ne spune o poveste drăguță.

Un membru al unei comunități neolitice a modelat o bucățică de lut, poate cu intenția de a realiza un vas, dar, într-un moment de relaxare, s-a jucat cu materia primă și a imprimat urmele degetelor, mai precis ale unghiilor, în pasta moale.
Cât de puțin știm despre lucrurile simple din trecut...

#archaeology #neolithic

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Fenomenul căutătorilor de comori în Buzău: Sunt peste 450 de detectoare de metale înregistrate legal / S-au acordat recompense de peste 60 de mii de lei / Persoanele care descoperă întâmplător bunuri arheologice sunt obligate să le predea în 72 de ore

4. Un nou proiect internațional prinde contur.

Împreună cu geofizicieni de la Universitatea din Brno și arheologi de la Centrul de cercetări arheologice din Olomouc (Cehia), am demarat cercetări geofizice pentru tumuli (movile funerare) din zona de nord-est a județului Neamț.
Căutăm dovezi ale pătrunderilor comunităților răsăritene de la începutul epocii bronzului.
Vă ținem la curent!

#archaeology #cooperation #tumulus #BronzeAge

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. Cercetarea științifică a râșnițelor preistorice la MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Foto: Râșniță din tuf vulcanic (nr. inv 20600) descoperită la Reci, Dobolyka, jud. Covasna, în anul 2015

Cercetarea patrimoniului arheologic, descoperit de echipa MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni: râșnițe rotative de tip roman
În perioada 2001-2024, echipa MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a descoperit în siturile arheologice de la Reci, Cetatea Zânelor și Dealu Sărat-Valea Hanko de la Covasna, o serie de râșnițe specifice perioadei clasice a civilizației geto-dace, între secolul I î.e.n până la cucerirea romană (sec. II e.n.).
Ele erau folosite în gospodării pentru măcinarea semințelor și se compun din două piese, piatra fixă, inferioară - meta și piatra mobilă, superioară - catillus. Râșnița dacică are formă tronconică, sau de calotă sferică. Piatra mobilă pe partea superioară este adâncită și are la mijloc un orificiu trilobat, denumit și gură de alimentare.
Cele două piese erau legate între ele cu un ax de fier vertical, fixat în piatra inferioară, și care trecea printr-o scoabă metalică ce era fixat în piatra superioară. Ustensila era rotită cu un braț dispus pe lateralul pietrei superioare. Cerealele se turnau prin gura de alimentare și se măcinau între pietre, pe suprafețele ce se denumesc suprafețe de lucru.
Piatra utilizată ca materie primă pentru confecționarea râșnițelor, era de regulă rocă sau tuf vulcanic de duritate mare ca andezitul, dacitul, bazaltul. Astfel de ustensile s-au descoperit în numeroase situri arheologice ce se leagă de așezările epocii, dintre care amintim:
• Sarmizegetusa Regia – Capitala Regatului Dac, situată în Munții Orăștiei, județul Hunedoara.
• Popești, județul Giurgiu – Cetatea geto-dacică de la Popești, considerată una dintre cele mai importante fortificații din Muntenia.
• Cetatea dacică de la Brad, județul Bacău – Sit arheologic din Moldova.
• Măgura Moigradului, județul Sălaj – Așezare dacică situată în apropierea castrului roman de la Porolissum.
• Tilișca, județul Sibiu – Cetatea dacică de la Tilișca, una dintre cele mai mari fortificații din sudul Transilvaniei.
• Pecica, județul Arad – Așezare dacică importantă, cunoscută și pentru vestigiile din epoca bronzului (așezarea de tip Periam-Pecica).
Vineri, 28.02.2025, dl. Szekernyes Laszlo, în calitate de doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a derulat un proiect de cercetare pe colecția de râșnițe clasice a civilizației geto-dace a MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Documentarea științifică vizează ustensile de acest tip descoperite pe teritoriul României actuale și aflate în inventarul muzeelor, privind determinarea petrografică pentru a afla tipul de rocă din care au fost confecționate râșnițele.
La documentare au luat parte angajații de specialitate ai MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.
Pe această cale, îi invităm pe tinerii specialiști, dar și publicul larg, să viziteze colecțiile muzeului, să participe la activități în calitate de voluntari și să beneficieze de întâlnirea cu cercetătorii noștri.

Material realizat de:
Iuliana Bartok, muzeograf MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni coordonator Compartiment Managementul Activelor Patrimoniale

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

6. Cărțile ASTRA: „Centenarul cercetărilor arheologice de la Capidava. Necropola medievală I”

7. Sunt bucuros să anunț lansarea noii versiuni a platformei GeoQuickView Ro LiDAR – un proiect de voluntariat personal pe care l-am început acum ceva vreme și de care îmi mai fac timp din când în când. Având în vedere că prima versiune a înregistrat peste 40.000 de vizitatori în ultimele 8 luni, am realizat un update major pentru a spori funcționalitatea și claritatea vizuală. Toate modificările au fost realizate ținând cont de feedback-ul primit, pentru care sunt profund recunoscător.

Am integrat datele LiDAR cu imagini satelitare și diverse basemap-uri, oferindu-vă posibilitatea de a alege opțiunea preferată. Am adăugat și un model digital „on the fly” pentru estimarea vizuală a elevației - 30 m rezolutie - (acesta a fost calculat de Andrei Ionita în cadrul unui alt proiect). Funcționalitatea de swipe vă permite să treceți rapid între datele LiDAR, imaginile satelitare și celelalte basemap-uri.
De asemenea, am adăugat Repertoriul Arheologic Național utilizând WMS-ul Direcția Patrimoniu Digital - cIMeC (mulțumiri Bogdan Sandric), ariile protejate din România și unitățile de relief majore, pentru a oferi o înțelegere mai detaliată a spațiului. Modul de vizualizare a datelor LiDAR a fost complet reconfigurat, astfel încât să fie ușor de interpretat, indiferent dacă analizați zone de câmpie sau muntoase.
În plus, am implementat un model digital al terenului pentru județele Timiș și Caraș, la o rezoluție de 3m, obținut prin combinarea datelor LiDAR locale cu un model DTM la 10m. Voi adauga în următoarea perioadă și date de rezoluție înaltă pentru unele zone din Banat. Urmează și adăugarea unei vizualizări cu iluminare multiplă, menită să evidențieze versanții în zonele montane (o voi face când timpul îmi va permite).
Toate aceste îmbunătățiri au fost realizate prin eforturi și voluntariat, în scopul de a menține platforma accesibilă tuturor. Chiar dacă am depus eforturi mari pentru a menține platforma open access, există cazuri în care aceasta a fost integrată pe site-uri fără consimțământul meu, încercându-se monetizarea într-o formă sau alta. Vă reamintesc să nu trimiteți bani către persoane terțe.

Totuși, dacă această aplicație web vă este de folos și doriți să acoperiți cafeaua consumată în orele de lucru o puteți face aici:
https://buymeacoffee.com/alexhegyi
Vă invit să explorați noua versiune aici:
alexandruhegyi.com/rolidar/index.html

Nu ezitați să distribuiți această postare pentru a obține un trafic cât mai mare.

LE: Am adăugat și un strat cu iluminare multiplă dinamică pentru a îmbunătăți vizualizarea formelor de relief în zonele montane, unde panta versanților este mai pronunțată.

Sursa informațiilor Alexandru Hegyi.

8. Din șirul bizareriilor Mănăstirii Bistrița: osul de vită „creștinat” (încă „nițel” și se isprăvește alt capitol al monografiei - oasele și coarnele)

Am pledat mereu către „deschidere” și renunțare la clișee. Ne-am închipuit prea des că „așa a fost”, când realitatea ne-a contrazis des. Ne-am imaginat că „așa trebuie”, când, în realitate, documentele (și cele arheologice), bat fundul istoriografiei!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. Cea mai bună zi de investigații geofizice a fost astăzi!

Împreună cu echipa din Cehia am reușit să scanăm trei zone diferite, iar rezultatele sunt absolut interesante. După prelucrarea lor, dar mai ales după verificarea prin cercetare arheologică, vor fi aduse niste contribuții interesante.
Epoca bronzului încă mai are surprize pentru noi.

#archaeology #prehistory #cooperation #czechteam #BronzeAge

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. În urma colaborării cu arheologii și geofizicienii din Cehia am obținut niște rezultate foarte bune, la care chiar nu ne așteptam.

De fapt, avem aproape certitudinea că și în zona Neamțului există monumente funerare tipice culturii Yamnaya, adică vechi de aproape 4000 de ani.
O parte dintre urmăritorii paginii au tot întrebat ce am găsit. Îi vom dezamăgi! Nu am găsit comori, aur, uriași, tuneluri. Dar am găsit dovezi care vor schimba un pic istoria acestor locuri.
În imaginea de mai jos este o scanare magnetometrică a unuia dintre tumulii investigați în zona de nord-est a județului Neamț. Se observă în interiorul lui o amenajare de tipul unui ,,ring" și alte câteva anomalii interesante.
Promovăm județul Neamț prin cercetare!

#archaeology #burialmound #cooperation #internationalteam #heritage #science #Neamț #Brno #Olomouc

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

11. DESCOPERIRE VALOROASĂ LA RÂU DE MORI STATUETĂ ANTICĂ DE BRONZ - VIDEO

12. Mă bucur când oamenii din presă ne ajută să ne promovăm munca.

Știm cu toții că arheologia nu e un subiect mainstream și cu greu își fac loc în noianul de știri informațiile despre munca arheologilor. Evident, aici au un mare merit oamenii de presă, buni profesioniști, care știu că publicul trebuie să cunoască și astfel de subiecte.
Mai jos este un material, realizat de AGERPRES, despre cea mai recentă colaborare a noastră cu specialiști din Cehia, pentru cercetări neinvazive la monumente funerare preistorice din județul Neamț.
Mulțumim domnului Gabriel Apetrii pentru tot sprijinul în promovare.

#archaeology #heritage #Neamț #news

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

13. Neamț: Morminte vechi de 4.000 ani, descoperite în urma unor cercetări geozice, în cooperare cu arheologi cehi

14. Ciprian foloseşte detectorul de metal pentru a găsi adevărate comori îngropate în pământ: "Obiecte de peste 4.000 de ani"

156. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 6 aprilie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete