𝐄𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞 𝐞𝐱𝐜𝐞𝐩𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐚𝐬̦𝐚 𝐜𝐚̆ 𝐯𝐚̆ 𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐩𝐭𝐚̆𝐦 𝐢̂𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚, 𝐥𝐚 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 - 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐚𝐟𝐢𝐧𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐞𝐥𝐞𝐠𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐮𝐧 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐭𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐢𝐳𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐬̦𝐢, 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬, 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐦𝐢𝐭𝐞, 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐢𝐦𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐢𝐜𝐢 𝐬̦𝐢 𝐬𝐭𝐢𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐭𝐚𝐥𝐢𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢!
Acesta este contextul în care, specialiștii Secției de Istorie-Arheologie au expus ca piesă centrală în holul secției din str. Madona Dudu, una dintre cele mai valoroase piese din colecțiile Muzeului Olteniei - Craniu de Homo Sapiens, datat: cca. 35.000 î. Chr.
În Peștera Muierii, pe teritoriul județului Gorj, în locul cunoscut drept secțiunea Galeria Musteriană, în timpul campaniei arheologice din anul 1952, marele istoric și cercetător C.S. Nicolăescu-Plopșor a descoperit un adevărat tezaur... craniul unei femei, cu o vârstă de aproximativ 40-50 de ani, de dimensiuni relativ mici cu inserții musculare slab reliefate, dar asemănătoare cu alte descoperiri similare aparținând oamenilor moderni din Paleoliticul Superior din Europa, vestul Asiei și nordul Africii.
De asemenea, dantura este remarcabilă prin puținele degenerări patologice prezente (doar ușoare urme de tartru), dinții lipsă fiind pierduți după moartea individului.
Datarea osemintelor umane plasează această descoperire printre cele mai timpurii fosile aparținând lui Homo Sapiens din Europa. Fosilele umane din Peștera Muierii și artefactele descoperite, atestă utilizarea acesteia ca loc de refugiu temporar al oamenilor moderni.
Potrivit unui comunicat publicat de Universitatea Uppsala (Suedia) în Current Biology, o echipă de cercetători condusă de Mattias Jakobsson a secvențiat cu succes genomul femeii al cărei craniu a fost descoperit în Peștera Muierii.
Studiul sugerează că această femeie, strămoș al vânătorilor-culegători care au trăit în Europa până la sfârșitul celei mai recente Epoci Glaciare, în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, a moștenit un nivel ridicat de diversitate genetică. S-a crezut anterior că o astfel de diversitate s-a pierdut cu aproximativ 80.000 de ani în urmă, pe măsură ce populațiile umane au migrat din Africa, în Asia și Europa. Studiile anterioare ale rămășițelor femeii au găsit, de asemenea, similitudini atât cu oamenii moderni, cât și cu Neanderthalienii, dar noua analiză arată niveluri scăzute de ADN Neanderthalian în genomul ei.
𝐂𝐮 𝐨𝐜𝐚𝐳𝐢𝐚 𝐬𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐙𝐢𝐥𝐞𝐢 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐏𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝟐𝟒 𝐈𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐥𝐚 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭 - 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚𝐥 𝟎𝟗.𝟎𝟎- 𝟏𝟕.𝟎𝟎, 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝟏𝟔.𝟏𝟓!
𝐅𝐨𝐭𝐨: Catalin Vinturici
𝐒𝐮𝐫𝐬𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐨:
Adrian Dobos, Andrei Soficaru, Aurelian Popescu Erik Trinkaus - Radiocarbon Dating and Faunal Stable Isotopes for the Galeria Principala, Pestera Muierii, Baia de Fiee, Gorj Country, Romania;
Erik Trinkaus, Oana Moldovan, Stefan Milota, Adrian Bilgar, Laurentu Sarcina, Sheela Athreya, Shara E. Bailey, Ricardo Rodrigo, Gherase Mircea, Thomas Higham, Christopher Bronk Ramsey, Johannes van der Plicht - An early modern human from the Pestera cu Oase, Romania - www.pnas.org/cgi/doi/10.1073;
Current Biology and Archaeology Magazine, Universitatea Uppsala - Suedia, Mattias Jakobsson.
#heritage #patrimoniu #ZiuaUniriiPrimcipatelorRomâne #cultura Muzeul Olteniei #dolj #craiova #morethanyouimagine #maimultdecatitiimaginezi Discover Dolj&Craiova
Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu