Statuetă Antropomorfă, Comuna Cârna, județul Dolj, Cultura Gârla Mare
#MuzeulOlteniei #SecțiaIstorieArheologie #ExpozițiaPermanentă #OlteniaPreistorică 𝐼𝑛𝑓𝑜 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑒: Program de vizitare: de marți până duminică (inclusiv), între orele 09.00 - 17.00 (16.15 ultima intrare).
𝗖𝗘𝗥𝗔𝗠𝗜𝗖𝗔 𝗖𝗨𝗟𝗧𝗨𝗥𝗜𝗜 𝗚Â𝗥𝗟𝗔 𝗠𝗔𝗥𝗘 (𝟭𝟲𝟱𝟬-𝟭𝟮𝟱𝟬 𝗔.𝗖𝗛𝗥) 
Î𝗡𝗧𝗥𝗘 𝗦𝗔𝗖𝗥𝗨 Ș𝗜 𝗣𝗥𝗢𝗙𝗔𝗡 𝗦𝗧𝗔𝗧𝗨𝗘𝗧𝗘𝗟𝗘 𝗔𝗡𝗧𝗥𝗢𝗣𝗢𝗠𝗢𝗥𝗙𝗘 – 𝗝𝗨𝗖Ă𝗥𝗜𝗜 𝗦𝗔𝗨 𝗗𝗜𝗩𝗜𝗡𝗜𝗧ĂȚ𝗜?
Cea mai spectaculoasă cultură în perioada Epocii Bronzului din punct de vedere al stilului ceramicii este considerată a fi cea denumită 𝗭𝘂𝘁𝗼 𝗕𝗿𝗱𝗼-𝗚â𝗿𝗹𝗮 𝗠𝗮𝗿𝗲, după numele localităților eponime din Serbia și România. Repertoriul ceramic al acestei culturi, atât din punct de vedere al formelor, cât și al decorației, este realizat sub influența ideilor și contactelor cu comunitățile sudice și central-europene.Prin noțiunea de 𝗖𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿ă 𝗚Â𝗥𝗟𝗔 𝗠𝗔𝗥𝗘 sunt desemnate mai multe descoperiri, în special cu caracter funerar, care ocupă zona de luncă, de-a lungul cursului Dunării, din zona Belgradului (Serbia) și până la vărsarea Oltului în Dunăre, la Corabia (județul Olt). Primele descoperiri de acest tip în România au fost realizate în localitatea eponimă din județul Mehedinți.Caracteristica acestei manifestări este dată de stilul ceramic. Repertoriul formelor vaselor ceramice cuprinde amfore simple și etajate, vase Kantharos, cești cu o toartă, vase duble, castroane, pixide (deseori zoomorfe), figurine din lut și altele, toate acestea fiind lucrate la mână.Decorația, realizată în principal prin tehnica împunsăturilor succesive și a încrustației cu substanță albă, folosește motive cum sunt: ghirlanda, zigzagul, meandrul, uneori canelura, în asocieri complexe care dau olăriei Gârla Mare un caracter aparte, care reflectă noile credințe religioase uraniene.Cea mai mare parte a ceramicii de tip Gârla Mare este descoperită în cadrul unor necropole de incinerație aflate de-a lungul văii Dunării, în județul Dolj cele mai mari necropole de acest tip au fost cercetate la Cârna, Bistreț și Ghidici.Plastica Culturii GÂRLA MARE este unică – statuetele antropomorfe redau exclusiv personaje feminine. Prezența acestor piese a ridicat o serie de ipoteze – s-a considerat că erau imagini ale unor “NURSE” divine sau jucării (un fel de imitații ale unor jucării de lemn) atunci când erau depuse în mormintele de copii; că erau Preotese care săvârșeau ritualuri religioase sau că o reprezentau pe marea MAMĂ, protectoare a morților. Prezența mai multor statuete în locuințe la Ostrovul Mare (12 statuete) a dus la abandonarea acestor teorii. Aproape toate piesele sunt acoperite cu un decor foarte bogat, care are legătură cu vestimentația și piesele de port din viața reală. Din acest punct de vedere, el ar putea descrie un costum ceremonial și nu unul cotidian.Una dintre întrebările care persistă este aceea dacă statuetele sunt piese profane sau de cult. Majoritatea elementelor pledează pentru a doua ipoteză. Este evident că meșterul ceramist nu folosește modele ci multiplică la nesfârșit un tipar inițial. Nici măcar modelul primar nu și-a propus să imite natura, el doar a înfățișat de o manieră schematică, anatomia umană. Nu se imortalizează gesturi decât foarte vag ci întotdeauna aceleași, sugerate de poziția brațelor: pe pântec, îndoite din cot și îndreptate spre piept sau în așa zisa poziție de adorație.Dacă statuetele sunt reprezentări ale unor divinități, nu ar putea fi zei din patrimoniul familial tocmai pentru că există canoane foarte clare de modelare, respectate în întreaga arie a culturii. De asemenea, o problemă este și lipsa edificiilor comunitare de cult, care sunt expresia comuniunii religioase.În faza finală a culturii Gârla Mare, ceramica înregistrează un regres în privința formelor, dar mai ales a decorului ,formele sunt mai puțin variate și au tendința de a deveni pătrate atunci când sunt privite de sus .
Decorul folosește mai puține elemente care sunt executate cu mai puțină măiestrie și nu mai ocupă o suprafață atât de mare din exteriorul vaselor. Canelura ca motiv decorativ este folosită tot mai mult, fiind dispusă vertical și oblic pe suprafața vaselor. Ea prefațează etapa următoare – HALLSTATT-UL( prima epocă a fierului).
Sursa foto: Muzeul Olteniei Craiova
Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu