Tezaure monetare din colecțiile Muzeului Municipiului București II - 17.04.2020

Tezaure monetare din colecțiile Muzeului Municipiului București

Din colecția Maria şi Dr. George Severeanu, face parte şi tezaurul din secolul al XVII-lea descoperit în Bucureşti pe fosta stradă Sătucu, localizată de istoricul George Potra în cartierul Obor, în apropierea şoselei Iancului.

Tezaurul este compus din 698 de monede, denari din argint emişi de Ungaria în perioada 1390-1636, după cum urmează: Sigismund de Luxemburg (1387-1437), 1 ex.; Mathia Corvin (1458-1490), 161 ex.; Vladislav al II-lea (1490-1516), 134 ex.; Ludovic al II-lea (1516-1526), 102 ex.; Ferdinand I (1526-1564), 178 ex.; Maximilian al II-lea (1564-1576), 83 ex.; Rudolf al II-lea (1576-1608), 37 ex.; Ferdinand al II-lea (1619-1637), 1 ex., la care se adaugă un fals după denarii bătuţi în numele lui Rudolf al II-lea (1576-1608).

Depozitul monetar de pe fosta stradă Sătucu completează tabloul descoperirilor de acest tip din Bucureşti: tezaure compuse exclusiv din denari ungureşti sau mixte, dar în a căror structură majoritari sunt denarii. În acest sens amintim descoperirea în anul 1935, pe strada Baicului, a unui tezaur mixt alcătuit din 155 monede (dintre care 120 denari ungureşti), datând din secolele XVI-XVII. În anul 2008 în Centrul Istoric cu ocazia cercetărilor arheologice efectuate pe strada N. Tonitza a fost descoperit un alt tezaur mixt format din 419 monede (dintre care 229 denari ungureşti) din aceeaşi perioadă. Fără a fi cunoscute anul şi contextul scoaterii la lumină, menţionăm şi tezaurul descoperit la Mogoşoaia (jud. Ilfov), compus din 2088 denari ungureşti din secolele XV-XVI.

Cea mai recentă piesă a tezaurului datează din anul 1636, din timpul lui Ferdinand al II-lea (1619-1637). Data de încheiere a tezaurului oferă un indiciu în privinţa momentului ascunderii, care ar putea fi plasat în contextul nemulţumirii turcilor faţă de politica lui Matei Basarab, domnitor al Ţării Româneşti între 1632-1654. Astfel, Kenan paşa de Silistra, venea în toamna anului 1636, cu un „voievod” de la Poartă, cu care să-l înlocuiască pe Matei Basarab. Aşa cum menţionează izvoarele vremii, paşa Silistra face tabără în Bucureşti, „la movila Cotrocenilor” şi înspre Văcăreşti. Tezaurul putea fi ascuns şi în contextul mişcărilor de trupe care au avut loc în timpul celor două expediţii efectuate în Ţara Românească în anii 1637 şi 1639, de Vasile Lupu, voievod al Moldovei (1634-1653), care a încercat înlăturarea de la tron a lui Matei Basarab.


Sursa informațiilor Muzeul Municipiului București.