La Chitila, acum 6000 de ani, era la modă cuprul

La Chitila, acum 6000 de ani, era la modă cuprul

Primele piese ornamentale din minereuri colorate (malahit sau azurit) au fost prelucrate în zona de sud-est a Europei încă din neoliticul timpuriu (cca. 6100-5900 a.Chr.) și sunt atestate prin descoperiri arheologice de la Măgura și Schela Cladovei (România), Divostin și Lepenski Vir (Serbia).

Confecționarea primelor piese finite din metal (cupru sau aur) la jumătatea mileniului al V-lea a.Chr. marchează trecerea în zona balcanică la perioada eneolitică (din latinescul aeneus, cupru și grecescul lithos, piatră). Acest areal este considerat unul din cele mai vechi centre independente de invenție a metalurgiei cuprului și aurului.

Podoabele confecționate din cupru sau aur cunosc într-o perioadă relativ scurtă o mare diversitate de tipuri, o parte inspirate din modelele perpetuate pe perioada neoliticului (brățări, inele, mărgele, pandantive, ace etc.) și o altă parte fiind inovații (cercei, diademe, saltaleone, ansambluri de verigi, accesorii dentare).

Cele mai relevante date despre modalitatea prin care aceste podoabe ornamentau corpul oamenilor preistorici sunt aduse prin observarea modului de dispunere în raport cu scheletele indivizilor inhumați în cimitirele eneolitice. Spre exemplu, un număr ridicat de morminte descoperite la Durankulak (reg. Dobrich, Bulgaria) au avut ornamente din metal (brățări, inele, cercei, mărgele etc.), dispuse la nivelul încheieturilor mâinilor, zona pieptului, a abdomenului sau a genunchilor defuncților. Cazuri particulare apar în necropola de la Varna I (reg. Varna, Bulgaria), renumită pentru bogăția obiectelor din cupru și aur asociate defuncților sau mormintelor cenotaf (simbolice) și unde întâlnim diverse ansambluri de podoabe din metal.

O descoperire importantă provine din așezarea eneolitică de tip tell de la Chitila-Fermă (jud. Ilfov). În așezare au fost cercetate o serie de morminte atribuite culturii Gumelnița, iar într-unul dintre acestea a fost descoperită o brățară masivă din cupru, cu capetele suprapuse, aflată în Colecția Arheologie a Muzeului Municipiului București. Piesa a fost studiată și prin intermediul analizelor arheometrice de tip XRF (X-ray fluorescence) publicate recent în Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, nr. 5 (http://rcan.muzeulbucurestiului.ro/). Conform rezultatelor, conținutul de cupru depășește 90%, proporția elementelor adiacente fiind redusă, ceea ce întărește ipoteza conform căreia artefactele de acest tip erau confecționate din cupru nativ.

Brățara din cupru cu capetele suprapuse, descoperită la Chitila-Fermă, este expusă în cadrul expoziției tematice „Bijuterii străvechi și mesaje relevante”, expoziție găzduită la Casa Filipescu-Cesianu din Calea Victoriei nr. 151 și va putea fi văzută cât mai curând, odată cu redeschiderea muzeelor noastre pentru public.

Dr. Adelina Darie, conservator, Biroul de Istorie Veche și Arheologie MM


Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.