Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită miercuri, 2 decembrie a.c., ora 11.00, la deschiderea „Exponatului lunii decembrie”, în Holul de Onoare al muzeului. Ultimul „Exponat al lunii” din anul 2015, propune publicului vizitator un obiect arheologic: „Sceptrul zoomorf de la Ciolăneştii din Deal”.
Sceptrul, ce poate fi încadrată tipologic în categoria sceptrelor zoomorfe de tip schematic, a fost descoperit în anul 1966 în aşezarea gumelniţeană de tip tell de la Ciolăneştii din Deal, cunoscută sub numele de „Măgura Ţui” şi aflată la marginea de nord-est a satului, în lunca inundabilă a Pârâului Câinelui.
Este o piesă lucrată în manieră zoomorfă stilizată, cu dimensiunile de 10 x 9,5 cm şi o grosime maximă de 3 cm şi reprezintă capul unui erbivor de talie mare, cel mai posibil un cap de cal. A fost confecţionată din corn cerb matur (Cervus elaphus). Pentru realizarea ei s-a folosit partea bazală a unui ax de corn drept, cu diametrul de 7-8 cm. S-a procedat la secţionarea longitudinală a întregii piese, astfel încât părţile laterale ale acesteia sunt puternic şlefuite. Partea distală sugerează botul animalului, în timp ce un rest cruţat de rozetă a fost fasonat în aşa fel încât să sugereze urechile. Ramura numită „a ochiului” a fost tăiată, păstrându-se un segment lung de cca. 4 cm. ce servea, probabil, ca suport pentru fixarea într-un mâner de lemn. Întreaga suprafaţă a fost îngrijit finisată, prin şlefuire şi lustruire, înlăturându-se astfel urmele caracteristice rezultate în urma debitării şi fasonării.
De-a lungul timpului, acest tip de piese a atras atenţia cercetătorilor, fiind abordate într-o serie de studii. A fost realizată şi o clasificare a acestora în două tipuri, respectiv sceptre zoomorfe şi sceptre zoomorfe de tip schematic, fiecare subîmpărţite, în mod detaliat, în tipuri şi subtipuri.
Caracterul unic al piesei descoperită la Ciolăneştii din Deal este dat de materia primă folosită, de regulă sceptrele fiind realizate din piatră. În acelaşi timp, este important şi cadrul cronologic timpuriu al acestei descoperiri, respectiv aşa-numita fază A2 a culturii Gumelniţa, cca. 4500-4300 î.Hr.
Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=909526449167347&set=a.130132463773420.23719.100003300026635&type=3&theater
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu