marți, 24 noiembrie 2015

Din istoria fabricilor de ţigle - Un patrimoniu industrial

1. Gluck şi Willinger – Fabrica de ţigle şi cărămizi Satu Mare


Sursa:


Sursa:




2. Prima fabrică de ţigle şi cărămizi SA din Satu Mare



Sursa:


Sursa:


Sursa:


3. Fabrica de ţigle şi cărămizi „Bohn” din Jimbolia (jud. Timiş)


Sursa:


Sursa:



Sursa:



Sursa:




Sursa: Martin David Clark
 

4. Industria de Lut din Ghiriş Arieş Turda (Câmpia Turzii) 

În 1907-1908 se construieşte în apropiere de Ghiriş-Arieş prima fabrică din zonă („Industria de lut S.A.”, azi: CERCON Arieşul S.A.). Sursa: http://www.campiaturzii.arts.ro/arts.php?cat=istorie



Sursa:


Sursa:



Sursa:

Martin David Clark 



Sursa:

 

Sursa:




Sursa:




Sursa:


Sursa:

5. Sântimbru - Fabrica de ţigle şi industrie forestieră S.A. Alba Iulia



Sursa: Martin David Clark


Sursa:


Sursa:


Sursa:


Sursa:


Sursa:


Sursa:



6. Fabrica de Cărămidă şi Țiglă Bârsa, Jud. Arad





Sursa:



În hotarul localităţii Bârsa la circa 2 km de vatra localităţii este Fabrica de cărămidă construită în 1890 fostă proprietate a lui Kadar Iosif. Fabrica foloseşte pământul din zonă, nisip din Criş şi din dealurile În hotarul localităţii Bârsa la circa 2 km de vatra localităţii este Fabrica de cărămidă construită în 1890 fostă proprietate a lui Kadar Io-sif. Fabrica foloseşte pământul din zonă, nisip din Criş şi din dealurile Prunişorului. Până prin anii 1960 fabrica producea cărămidă, ţiglă şi olane. În fabrică lucrau circa 150 lucrători în sezonul primăvară-vară şi toamnă timpurie. În perioada de iarnă (noiembrie-februarie) se lucra la „întors pământul” în vederea afânării şi frăgezirii acestuia prin îngheţ. Această operaţiune era executată de circa 40-50 bărbaţi care săpau până la 2 m adâncime răsturnând pământul în partea opusă. Operaţiunea se făcea manual, lucrătorii fiind plătiţi la m3. Fabrica avea 4 secţii: cărămi-dă, ţiglă, olane şi atelierul de forme (din gips pentru ţiglă şi olane). Transportul cărămizii se făcea cu ajutorul cărucioarelor împinse de oa-meni înspre locurile de uscare adică în aşa numitele „şuri” (şoproane). Cărămida era „cugluită” adică stivuită în şoproane în stive cu circa 5 cm depărtare una de alta pentru uscare rapidă.

La fel se proceda şi cu ţigla care era aşezată pe suporţi de lemn şi pusă la uscat în şoproane deschise lateral pentru aerisire. După uscare atât ţigla cât şi cărămida erau transportate în „cuptorul de ars”; combus-tibilul folosit era lemn, rumeguş, cărbune inferior. Parte din cărămidă sau ţiglă era vândută din curtea fabricii la diferiţi clienţi, parte transpor-tată în halta C.F.R. Bârsa şi expediată la cei ce o comandau. În anii 1960-1965 a încetat fabricarea ţiglei şi olanelor din lipsă de comenzi. Se construiau blocuri fără învelitoare de ţiglă. În prezent fabrica Loyal Trade Invest S.R.L. produce numai cărămidă, Ursu fiind proprietarul iar director de fabrică este Viorel Roşu zis Uţă.


Sursa: Ioan Godea, BÂRSA comnună din Ţara Zarandului – monografie -, Arad, 2012, p. 133-134.


7. Ţiglăria Cărpiniş, Cărpiniş jud. Timiş 



Sursa:




Sursa:



Sursa:



Sursa:



Sursa: Martin David Clark


 8. Siceram Sighişoara



Sursa:

9. Fabrica de cărămidă şi ţigle „Vulcan” - Oradea  

A fost fondată la 23 iulie 1906, sub formă de societate pe acţiuni330. Dintre membrii consiliului său de administraţie îi scoatem în evidenţă pe Jakab Weinberger, proprietarulMorii cu valţuri „Emilia”, Emil Adorjan şi Ede Kurländer, avocaţi şi Sándor Ullmann, comerciant.
Deşi nu dispunem de suficiente date despre această cărămidărie, am considerat importantă amintirea sa, deoarece a fost cea care a produs cărămizile – un număr de 4 milioane – pentru construirea Palatului Vulturul Negru, un mare şi reprezentativ monument de arhitectură, în stil secession, pentru Transilvania, imobil despre care profesorul universitar dr. Ioan Godea afirma: „...constituia un centru al vieţii sociale şi culturale a oraşului şi una dintre operele majore ale arhitecţilor Marcell Komor şi Dezső Jakab”.
 
10. Fabrica de cărămizi G. BRAUN – Arad –  


 

Sursa: Martin David Clark

11. Cărămidăria Ciumpilă – Arad – 





Sursa: Martin David Clark


Lista fabricilor de ţigle naţionalizate în 1948:
1. Prima Fabrică de Ţigle şi Cărămizi “Bohn”, S. A. Jimbolia – Ţimiş – Feldioara – Braşov.
2. “Sântimbru”, Fabrica de Ţigle, S. A. Sântimbru, Alba.
3. Industria de Lut Ghirieş – Arieş, S. A., fabrica de ţigle, cărămizi Turda – Câmpia Turzii.
4. “Hercules”, S. A., fabrica de ţigle şi cărămizi Târnăveni – Tr. Mică. Sighişoara – Tr. Mare.
5. Fabrica de cărămizi şi ţigle din Urziceni Bucureşti – Mănăsia, Ialomiţa
6. Fabrica de cărămizi şi ţigle din Mureşeni, S. A. Mureşeni – Mureş.
7. Fabrica de cărămizi şi ţigle “Star” Oradea Mare – Bihor.
8. Fabrica de cărămizi şi ţigle Braun Aug., s. i. n. c. Arad.
9. Prima fabrică de cărămizi şi ţigle Satu Mare.

Sursa: https://sd4doteu.wordpress.com/author/secmil/


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu