miercuri, 15 august 2018

Inaugurarea expoziției „Eterna frumusețe a naturii”






În data de 24 august 2018, ora 15.00, în incinta Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, va fi inaugurată expoziția cu genericul „Eterna frumusețe a naturii”, care este organizată cu prilejul aniversării a 27 ani ai Independenței Republicii Moldova.
În cadrul evenimentului vor fi expuse specii de plante, insecte, păsări și mamifere din colecțiile de științe ale naturii ale Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, care reprezintă biodiversitatea floristică și faunistică a Republicii Moldova. Expoziția va fi însoțită de fotografii, oferite de Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN).
Un compartiment important în expoziție este acordat geologiei și paleontologiei Republicii Moldova, în cadrul căruia vor fi expuse piese unicale, găsite pe teritoriul țării.
Sunt etalate cele mai reprezentative exponate create la sf. sec. XIX - înc. sec. XX, de primul custode și preparator al muzeului, Franz Ostermann (1844-1905). Printre acestea pot fi admirate păsări acvatice (diverse specii de rațe, pescăruși, stârci, lebede etc.), păsări răpitoare (șoimi, ulii, acvile și vulturi), mamifere, dar și diorame și compoziții, care frapează ochiul prin frumusețea și naturalețea lor.
Va fi expusă și o variată colecție de mulaje de fructe, legume, struguri etc., piese în majoritatea lor preparate de Albina Ostermann (1866-1936), custode și muzeograf. De asemenea, o atenție aparte în cadrul expoziției se acordă colecției de semințe.
Expoziția va fi deschisă până la 11 noiembrie 2018.



Sursa informațiilor Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Orașul subteran: Bucureștiul între sacru și profan





Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției „Orașul subteran. Bucureștiul între sacru și profan”, eveniment care va avea loc joi, 30 august 2018, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151).
Bucureștiul de astăzi se oglindește în cel de ieri, un oraș ascuns și invizibil în mare parte, care devine palpabil datorită cercetărilor arheologice. Istoria orașului este modelată într-o imagine cu trăsături aparent insolubile, dar care reprezintă o suită de treceri dinspre vechi spre nou, dinspre sacru spre profan. În acest fel rolul jucat de arheologie devine precumpănitor pentru reconstituirea unor perioade urbane din trecut. Orașul subteran păstrează ruinele de sub betoane și asfalt. Pentru puțin timp, când ele sunt cercetate de arheologi, istoria subterană poate fi înțeleasă și se conturează concret sub ochii noștri.
Bucureștiul este un oraș eterogen, orașul vechi supraviețuind secvențial în zona sa centrală unde se afla Vechiul Târg cu principalele sale mahalale. Părți din trama stradală, fragmente de ziduri medievale sau moderne recompun împreună cu monumentele încă în picioare, un iz și un farmec aparte, atmosferă efervescentă a vechiului oraș.
Efortul de aproape un deceniu, în care lucrările de reamenajare și cercetările arheologice s-au însumat într-un efort comun, se oglindește astăzi într-un concept expozițional, care îşi propune conturarea unei povești despre orașul de dedesubt, despre necropole, clădiri din cărămidă, trasee de străzi vechi - orașul subteran suprapus de cel contemporan.
Arheologia susține tot acest efort prin scoaterea la lumină a fundațiilor vechilor clădiri dispărute, prin rămășițele umane și artefactele descoperite, devenind o resursă concretă și o completare în toată această încercare de recuperare a istoriei, în fond o formă de recuperare a memoriei.
Suportul vizual (planuri, desene, reconstituiri) va oferi vizitatorului posibilitatea de a înțelege evoluția țesutului urban al capitalei, iar artefactele expuse îl vor transpune în viața de zi cu zi a bucureșteanului de altădată, de la omul de rând la membrii clerului și ai elitei.



Sursa informațiilor Muzeul Municipiului București.

Bază de coloane geminate, Cluj-Napoca, fosta rotondă de la Cluj-Mănăştur, cca. 1200







Bază de coloane geminate, Cluj-Napoca, fosta rotondă de la Cluj-Mănăştur, cca. 1200

Realizată din calcar, la limita secolelor al XII-lea şi al XIII-lea, baza de coloane geminate a fost descoperită cu prilejul cercetării arheologice a rotondei aflate la nord de biserica abaţiei benedictine din Cluj-Mănăştur. Piesa este alcătuită din două baze de colonete cu gheare şi cu profiluri turtite. Între cele două baze este sculptat un cap de bărbat cu părul sugerat printr-o buclă pe frunte, cu mustăţi şi barbă striate, încadrat de monştri hibrizi. Cel din dreapta, mai bine păstrat, reprezintă un cap de bărbat cu barbă şi mustaţă, un nas turtit şi urechi ce s-ar potrivi mai degrabă unei feline. Gâturile celor doi monştri se prelungesc în formă de şerpi fără solzi şi se încrucişează cu figura centrală, terminânduse în cozi de sirenă. Pentru tipul iconografic reprezentat pe piesa de la Cluj-Mănăştur se cunosc doar analogii îndepărtate, databile în secolul al XII-lea.

#mnit #cluj #museum #history



Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Figurină magică, Costeşti-Cetăţuie (jud. Hunedoara), sec. I î. Chr. - I d. Chr.






Figurină magică, Costeşti-Cetăţuie (jud. Hunedoara), sec. I î. Chr. - I d. Chr.

Cercetările arheologice şi sursele scrise atestă folosirea figurinelor antropomorfe – din plumb, bronz, lut, ceară, materiale textile, aluat – în practicile magice antice. Se crede că ele au fost întrebuinţate iniţial pentru îndepărtarea sufletelor celor decedaţi în condiţii violente sau a celor al căror corp nu avusese parte de înmormântarea prevăzută de cutumă.

Colecţia de istorie dacică
#mnit #art #design #gallery #clujlife #cluj



Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Exponatul săptămânii: 13-19 august 2018 - Cahlă de la Curtea Domnească din Bacău










Exponatul săptămânii: 13-19 august 2018

Cahlă de la Curtea Domnească din Bacău:

Pe scurt:
Cahlă cu reprezentarea unui cavaler, cu o secure în mână și o coroană pe cap, descoperită în urma săpăturilor de la Curtea Domnească din Bacău.

Cahlele:
Cahlele sunt obiecte ceramice folosite în construcția sistemelor de încălzire, ele fiind folosite pentru a conferi sobelor un randament mai bun (distribuția și menținerea căldurii). Ele apar în sec. XI-XII în spațiul german și se răspândesc în perioada următoare, fiind utilizate la est și la sud de Carpați din secolul al XIV-lea. Această practică este utilizată și în ziua de astăzi, când majoritatea sobelor sunt acoperite cu plăci de teracotă. Inițial, însă, doar o parte a sobei era placată de cahle, acestea fiind plasate din loc în loc.
Cahlele medievale aveau un decor variat. Unele dintre ele erau acoperite cu modele florale sau geometrice, în timp pe ce altele se aflau reprezentări ce țin de lumea militară a epocii (cavaleri de diferite tipuri, ca în acest caz), scene religioase (de pildă, cea a Crucificării lui Iisus) sau reprezentări de animale.

Curtea Domnească din Bacău:
Pe lângă reședința principală, domnii Moldovei aveau o serie de reședințe secundare (la Piatra Neamț, Vaslui, Hârlău etc.), unde poposeau pentru diferite intervale de timp. Acestea erau necesare pentru un bun control și o eficientă administrare a statului.
Curtea Domnească din Bacău a fost construită în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, de către fiul său cel mai mare, Alexăndrel. Documentele emise de Alexandru Voievod i-au determinat pe istorici să considere că el a fost asociat tatălui său la domnie. Cert este că în 1482 i se încredințează administrarea zonei muntoase a Țării de Jos și că reședința sa principală a fost Bacăul.
Aici, el construiește un ansamblu de construcții, compus din locuința principală, o locuință-turn și Biserica Precista, a cărei construcție a fost finalizată pe 1 ianuarie 1491. Dintre toate clădirile ce făceau parte din Curtea Domnească, doar biserica a rămas în picioare, ruinele celorlalte construcții fiind descoperite ca urmare a săpăturilor arheologice. Ele se află în prezent în curtea Bisericii Precista și pot fi vizitate de turiști.
În privința ctitorului lor, mai trebuie spus că el nu a mai apucat să îl urmeze la tron pe Ștefan cel Mare, murind înaintea tatălui său.

Săpăturile de la Curtea Domnească din Bacău:
Curtea Domnească din Bacău a fost descoperită ca urmare a săpăturilor arheologice inițiate în 1967 de Iulian Antonescu, primul director al instituției ce îi poartă în prezent numele. Alături de Alexandru Artimon și Ioan Mitrea, coordonatorul săpăturilor a formulat un plan de cercetare sistematică, ce avea ca scop descoperirea rămășițelor Bacăului medieval.
Deși – din 1970, când a fost numit Director al Direcției Muzeelor și Colecțiilor din cadrul Ministerului Culturii – Iulian Antonescu nu a putut duce personal la îndeplinire planul trasat, cercetările au continuat sub coordonarea colaboratorilor săi. Timp de două decenii, săpăturile de la Curtea Domnească și din alte puncte din județ au oferit informații prețioase cu privire la istoria locală (și nu numai) în perioada medievală.

Piesa se află în expoziția permanentă a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în incinta Muzeului de Istorie și Arheologie (Str. 9 Mai, nr. 7), la etajul al II-lea.
Vă așteptăm cu drag să vedeți artefactele descoperite la Curtea Domnească din Bacău și celelalte exponate ale C.M.I.A.Bc.!

Pentru mai multe informații :
• Antonescu, Iulian, Curţile domneşti din Bacău, în „Carpica”, II, 1969, p. 331-342.
• Artimon, Alexandru; Mitrea, Ioan, Aşezarea medievală din secolele XIV-XV de la Curtea Domnească– Bacău, în „Carpica”, VIII, 1976, p. 191-224.
• Artimon, Alexandru; Mitrea, Ioan, Bacău. Reşedinţă voievodală, Muzeul Județean de Istorie „Iulian Antonescu”, Bacău, 1996.
• Batariuc, Paraschiva-Victoria, Cahle din Moldova medievală. Secolele XIV-XVII, Editura Istros, Suceava, 1999.



Sursa informațiilor Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

Medalia românească: PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE ALE MARII UNIRI, lansată la Zalău






Venind în întâmpinarea sărbătoririi Centenarului României Mari, Asociația Colecționarilor din Sălaj, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și Asociația Națională Cultul Eroilor “Regina Maria” – Filiala Sălaj au lansat în circuitul medalistic medalia CENTENAR – PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE ALE MARII UNIRI.
Medalia are trei variante: varianta în argint, greutate 50 de grame, diametrul 50 mm, puritate argint 999/1000; varianta în alamă, diametrul 50 mm; varianta în cupru, diametru 50 mm. Gravura a fost asigurată de timișoreanul Dogariu Octavian.
Aversul medaliei reprezintă portretele Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, sub care este gravat textul 100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE, ALBA IULIA 1 DECEMBRIE 1918. La exterior, în arcuri de cerc, sunt inscrpționate cele trei instituții ce au emis medalia. Reversul medaliei conține harta României Mari și portretele patrioților sălăjeni IULIU MANIU, GHEORGHE POP DE BĂSEȘTI și VICTOR DELEU. La exterior, în arc de cerc este gravat textul PERSONALITĂȚI SĂLĂJENE ALE MARII UNIRI 1918 – 2018.



Sursa informațiilor MagazinulSălăjean.

Noi monede comemorative din Rusia - 15.08.2018

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Nu, pogodí !, in Spanish ¡Me las pagaás !, is a Soviet and Russian animated series, produced between 1969 and 1986, and in a second stage from 1993 to 2006. Throughout each episode of the series, a wolf It tries to catch a hare, but for various reasons it does not succeed. The action takes place, as a rule, in public places and shows different facets and custom characteristic of Soviet society. The series could be comparable to a closer animation for us like Tom and Jerry, or the Roadrunner and the Coyote.

Dedicated to these cartoons, the Bank of Russia has issued a coin of 25 rubles in cupronickel that can be purchased in normal or colored version. There is also a Proof version in silver, with 3 rubles facial with the same design. The information and images that I offer correspond to those issued in base metal (cupronickel).







The reverse side of the coin shows an image in relief of the protagonists Volk (wolf) and Záyats (hare), the name of the series appears on the top.

 
The obverse, common to all coins, shows an embossed image of the coat of arms of the Russian Federation, the inscription in a semicircle "РОССИЙСКАЯ ФЕДЕРАЦИЯ" (Russian Federation). Below the inscriptions in three lines: "БАНК РОССИИ" (Bank of Russia), the value of the currency "25 РУБЛЕЙ" (25 RUBLES), the year "2018". The mint mark is shown on the right.

Characteristics of coins

Alloy: Cupronickel
Diameter and coin weight: 27 mm / 10 g
Emission volume: 450,000 without color and 50,000 colored
 
 
 
Sursa informațiilor aici.