duminică, 17 martie 2024

Secretele Tezaurului României de la Moscova - ce spun documentele și ce pretexte invocă rușii - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: HotNews Romania

Într-o discuție cu jurnalistul Marian Voicu, autorul cărții „Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani”, încercăm să oferim câteva informații și date esențiale despre mizele acestui subiect.

Realizator: Gabriel Bejan Invitat: Marian Voicu Producție: Adi Iacob, Ovidiu Popica 

Imagini adiționale: GL Archive / Alamy / Profimedia akg-images / akg-images / Profimedia The Print Collector / Alamy / Profimedia MARKA / Alamy / Profimedia PF-(wararchive) / Alamy / Alamy / Profimedia Not supplied / WillWest News / Profimedia - / Heritage Images / Profimedia Wolfgang Weber / ullstein bild / Profimedia Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia ChezOC / Shotshop GmbH / Profimedia Frassineti/AGF / Shutterstock Editorial / Profimedia Alexander Zemlianichenko / AP / Profimedia

O bancnotă americană foarte valoroasă vândută de curând - 17.03.2024 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: Variety & Errors

O bancnotă foarte valoroasă cu eroare americană - 17.03.2024 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: Pawn Stars

sâmbătă, 16 martie 2024

Invitație la #Conferința_de_la_Severeanu | O discuție de arheozoologice | „Cămilele din România: o istorie a unui animal considerat istoric”

 


Invitație la #Conferința_de_la_Severeanu | O discuție de arheozoologice | „Cămilele din România: o istorie a unui animal considerat istoric
Muzeul Municipiului București vă invită la Conferința susținută de dr. habil. Adrian Bălășescu cu tema „Cămilele din România: o istorie a unui animal considerat istoric”, care va avea loc miercuri, 20 martie 2024, ora 18.00, la Muzeul George Severeanu (Str. Henri Coandă, nr. 26).
DESPRE CONFERENȚIAR
Absolvent al Facultății de Biologie a Universității București (1995), doctor în Biologie (2003) la Universitatea „Alex. Ioan Cuza” din Iași și doctor în Istorie (2010) la Institutul de Arheologie „V. Pârvan” al Academiei Române (IAVP), cu o experiență de peste 27 de ani în domeniu, dr. habil. Adrian Bălășescu este arheozoolog și coordonează activitatea departamentului de Bioarheologie din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.
Specialist în studiul resturilor faunistice care provin din cercetări arheologice, dr. Adrian Bălășescu are contribuții semnificative privind studiul paleoeconomiei animaliere a comunităților neo-eneolitice din sud-estul României, estul Franței dar și Armenia, dar preocupările sale științifice se referă și la alte perioade istorice (epoca fierului, epoca romană dar și evul mediu). Lucrările sale (peste 150) acoperă o arie de interdisciplinaritate extrem de largă și bogată, pornind de la studii izotopice, morfometrie geometrică până la analize de paleogenetică.
DESPRE CONFERINȚĂ
Cercetările arheologice sistematice și de salvare din ultimii 20 de ani au dus la descoperirea unui număr neașteptat de mare de resturi de cămilă, mai ales pentru perioada medievală, fapt care ne-a determinat să încercăm o reconstituire a prezenței acestui animal pe teritoriul României. Aceste animale au fost evidențiate până în prezent în șase situri arheologice, distribuția geografică a acestora fiind cu predilecție în sudul României (Dobrogea și Banat).
Studiile arheozoologice au relevat existența pe teritoriul țării noastre a celor două specii de cămilă, respectiv, cămila cu două cocoașe (Camelus bactrianus) și dromaderul (Camelus dromedarius).
Dr. Adrian Bălășescu va prezenta în cadrul seriei de evenimente „Conferințele Muzeului Severeanu” stadiul actual al cercetării camelidelor din România.
Coordonator serie conferințe : prof. univ. dr. Ioan Carol Opriș
Preț bilet : 10 lei/persoană
https://fb.me/e/x7Fa156kG

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

Luna Pădurii

 




Luna Pădurii 


Acest eveniment se desfășoară în fiecare an între 15 martie - 15 aprilie și are în prim plan evidențierea rolului și importanței pădurii în menținerea echilibrului în natură.
Cunoscut inițial ca „Sărbătoarea sădirii arborelui”, evenimentul își are rădăcinile în Statele Unite ale Americii. Inițiat în 1872, evenimentul a venit ca răspuns la nevoia de protejare a pădurilor grav afectate de o exploatare masivă și a debutat cu o acțiune de mobilizare a populației pentru plantarea de arbori în locurile cele mai afectate de despăduririle apărute ca efect al luptei pentru colonizarea Vestului american.
În România, acest eveniment a fost introdus 30 de ani mai târziu, în 1902, de către Spiru Haret care pe atunci era ministrul Cultelor și Instrucției Publice.


DE CE SUNT IMPORTANTE PĂDURILE?
Toate elementele unei păduri sunt interconectate. Arborii absorb dioxidul de carbon și oferă oxigenul necesar vieții, acționând ca un filtru în zonele cu aer poluat. Pădurile rețin apa în sol și reduc astfel riscul de inundații. Rădăcinile arborilor stabilizează pământul în care cresc și ajută la prevenirea alunecărilor de teren.


CUM TE POȚI IMPLICA?
• Participă la acțiunile de plantare organizate în Luna Pădurii, care au loc în întreaga țară;
• Protejează pădurea și nu rupe florile sau arborii, nu deranja animalele și nu face focul pentru a nu provoca incendii;
• Folosește pădurea ca pe un spațiu de studiu și relaxare.
La Muzeul de Științe Naturale Piatra-Neamț, se poate viziona diorama ,,Pădurea de amestec’’ din expoziția de bază, care reprezintă ecosistemul de pădure cel mai bine reprezentat pe teritoriul județului Neamț, fiind constituit din diverse foioase, conifere și din fauna caracteristică.


Sursă informații:
https://romaniasalbatica.ro/ro/evenimente/luna-padurii

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

Cercetarea pentru arhitectură tradițională pe #ValeaCrasnei prilejuiește colegilor noștri și descoperirea unor piese de port tradițional local deosebite.

 


Cercetarea pentru arhitectură tradițională pe #ValeaCrasnei prilejuiește colegilor noștri și descoperirea unor piese de port tradițional local deosebite.
„Asta ii o zadie neagră încrețită, cu prime și flori, cu brâu cusut păstă crețuri și cu citcă neagră. Îî cosută cu soaten în tăte colorile, cândva să cumpăra soaten de la șetre, din Crasna, tăte fetele acolo mergeau să își cumpere soaten, și era tare bun, nu să decolorază dacă o speli. Oarecând erau femei care se pricepeau la încrețit zadii, le încrețeau cu apă și zahăr, nu era ușor, dar se pricepeau” - Fărcaș Maria, 1946, Plesca – Sălaj.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

Foto-expoziția „Primăvara, în pași de dans - ritualuri de împerechere la păsări”

 

Foto-expoziția „Primăvara, în pași de dans - ritualuri de împerechere la păsări”, în perioada 15 martie - mai 2024, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția de Științe ale Naturii (Parcul Monument)
În perioada martie - mai 2024, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Științele Naturii va fi deschisă foto-expoziția „Primăvara, în pași de dans - ritualuri de împerechere la păsări”, cu vernisajul expoziției pe 15.03.2024.
Expoziția prezintă publicului, sub forma planșelor cu imagini color, o parte din păsările lumii și manifestările acestora din perioada nupțială. Fiecare planșă mai conține, pe lângă denumirea populară și științifică a speciei, și o descriere a ritualului nupțial.
În vasta lume a păsărilor, obiceiurile legate de împerechere sunt foarte diferite de la specie la specie. La multe forme migratoare, împerecherea începe încă din cartierele de iernat sau în drum spre locul de nidificare, iar la altele, după ce au ajuns în teritoriul de cuibărit și după ce masculul a ocupat arealul în care își va instala cuibul.
Parada nupțială, care se caracterizează de obicei prin dansuri, atitudini curioase, unele mișcări, urmăriri, se complică uneori foarte mult. Păsările, în special masculii, adaugă și un colorit mai strident al penajului, o înfățișare mai spectaculoasă și mai ales, un repertoriu vocal deosebit. La unele specii, masculul caută să atragă femela pentru împerechere oferindu-i o gâză, un peștișor etc., uneori chiar mai multe zile la rând, iar comportamentul femelei îl imită pe cel al puilor. În acest fel, femela, pe lângă faptul că primește hrana necesară depunerii ouălor și clocitului, află și dacă masculul va fi capabil să participe la creșterea puilor. La alte specii, în loc de hrană, masculii oferă femelelor crenguțe mai mari de copac, pe care le dăruiesc aplecându-se în mod repetat. Această modalitate de oferire a cadoului face parte din ritualul nupțial și constituie o dovadă clară a faptului că masculul este pregătit pentru întemeierea unei familii.
Constituirea perechii și acuplarea sunt însoțite de o serie de manifestări care ajung la unele specii (îndeosebi la poligame) la adevărate dansuri complicate sau la lupte sângeroase. Monogamele se manifestă și ele prin lupte pentru ocuparea teritoriului de cuibărit sau pentru cucerirea femelei cu care vor forma viitoarea pereche, dar și prin diverse dansuri, țopăieli, ciripiri sau prin cântece, pe care masculul le execută în fața femelei cucerite, spre a o pregăti pentru împerechere.
Urmărind lumea păsărilor în toate manifestările legate de reproducere putem observa predominanța actelor instinctive, care acționează în permanență asupra viețuitoarelor. Ritualurile manifestate de către păsări în perioada de împerechere sunt adevărate spectacole ale naturii, pline de simbolistică și însemnătate, fără de care specia nu ar putea supraviețui.
Responsabil: Georgiana Papurică, muzeograf. Colaboratori: Elena Buzea, referent. Coordonator: Cristian Lalu, șef Secția Științele Naturii.

 

Sursa informațiilor Muzeul Brăilei "Carol I".

Expoziția temporară „Mirodeniile. Povești cu gust" | Conferința „Comorile Orientului - mirodeniile"

 

Expoziția temporară „Mirodeniile. Povești cu gust" | Conferința „Comorile Orientului - mirodeniile", susținută de dr. Alexandru Stănescu, managerul Muzeului de Etnografie din Brașov - joi, 14 martie 2024, ora 17.00, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I" (Piața Traian nr. 3).
Eveniment organizat în colaborare cu Muzeul de Științele Naturii „Ion Borcea" Bacău, Muzeul de Etnografie din Brașov - și susținut de Bella Italia.
***
Articol semnat Armanda Filipine / Sursa: „Braila Chirei”.

 

Sursa informațiilor Muzeul Brăilei "Carol I".










Expoziția temporară „Mirodeniile. Povești cu gust" | Conferința „Comorile Orientului - mirodeniile", susținută de dr. Alexandru Stănescu, managerul Muzeului de Etnografie din Brașov, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I".
Gazdă: conf. univ. dr. Costin Croitoru, managerul Muzeului Brăilei „Carol I".
Eveniment organizat în colaborare cu Muzeul de Științele Naturii „Ion Borcea" Bacău, Muzeul de Etnografie din Brașov - și susținut de Bella Italia.
Foto: Cristian Pușcașu, Muzeul Brăilei „Carol I”

 

Sursa informațiilor Muzeul Brăilei „Carol I”.

14 martie - Ziua Internațională a Fluturilor.

 


14 martie - Ziua Internațională a Fluturilor.
Sursa: Georgiana Papurică, muzeograf - Secția Științele Naturii.

 

Sursa informațiilor Muzeul Brăilei "Carol I".

Vernisajul expoziției Comerțul oriental în Transilvania – Negustorii „greci” din Brașov

 

Muzeul de Etnografie Brașov vă invită marți, 19 martie 2024, la orele 18:00, să participați la vernisajul expoziției Comerțul oriental în Transilvania – Negustorii „greci” din Brașov, ce va avea loc la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, din Piața Sfatului, nr. 15.
Expoziția se dorește a fi o poveste în imagini despre negustorii „greci” care secole de-a rândul au aprovizionat Transilvania cu mărfuri orientale, totodată, vă va oferi posibilitatea să admirați costume tradiționale grecești.
Însemnătatea acordată de principii Transilvaniei veniturilor încasate de fisc în urma comerţului de tranzit desfăşurat de negustorii sud-dunăreni, de asemenea, interesul aceleiași puteri în a limita monopolul exercitat de breslele locale au condus la crearea unui cadru favorabil desfășurării activității respectivilor comercianți. Mai mult, prin importantele legături pe care aceștia le aveau în întregul Orient și sud-estul Europei, ei au devenit deosebit de utili în organizarea comerţului extern al principatului. Sunt motivele care au făcut ca Transilvania să fie din ce în ce mai des frecventată de negustorii „greci”, fapt care a condus, în cele din urmă, la organizarea lor în Companiile de comerţ de la Sibiu și Brașov.
Vă invităm să fiți alături de noi!

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.