Eruditul Gheorghe Munteanu-Murgoci (1872 -1925) a cercetat zăcămintele de chihlimbar, sare şi petrol din România; a făcut studii stratigrafice şi structurale, intuind corect vârsta unor formaţiuni geologice nedatate. Acesta a realizat prima monografie a zăcămintelor de chihlimbar (succin), frecvente în Subcarpaţii de Curbură, publicată în 1903 cu titlul de „Zăcămintele succinului din România (chihlimbar, rumanit)”.
Lucrarea a fost prezentată ca teză de docenţă la Universitatea din Bucureşti, Murgoci devenind, în 1903, primul docent al acestei universităţi. În teza sa acesta face un amplu studiu comparativ al chihlimbarului din România cu cel din zona Mării Baltice, în care ajunge la concluzia că numeroasele varietăţi de chihlimbar reprezintă aceeaşi specie minerală, rezultată prin fosilizarea răşinilor de Pinus Succinifera. Lucrările lui Gheorghe Munteanu Murgoci au rămas pietre de hotar în geologia României.
Sursa informațiilor Muzeul Chihlimbarului.
𝐁𝐫𝐚̆𝐭̦𝐚𝐫𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐭𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐚𝐬𝐚𝐫𝐚𝐛𝐢, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐃𝐨𝐥𝐣, 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐗𝐈𝐕-𝐗𝐕, 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐚̆ 𝐚𝐟𝐥𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢.
𝐷𝑒𝑠𝑐𝑟𝑖𝑒𝑟𝑒: „𝐵𝑟𝑎̆𝑡̦𝑎𝑟𝑎̆ 𝑑𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑠𝑎̆, 𝑐𝑢 𝑐𝑜𝑟𝑝 𝑚𝑎𝑠𝑖𝑣 𝑠̦𝑖 𝑡𝑜𝑟𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑎𝑚𝑏𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑒𝑡𝑒 𝑝𝑙𝑎̆𝑐𝑖 𝑖̂𝑛 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑖𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖. 𝐿𝑎 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑐𝑎𝑝𝑒𝑡𝑒, 𝑖̂𝑛 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑝𝑙𝑎̆𝑐𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑒 𝑙𝑒𝑎𝑔𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑙 𝑡𝑜𝑟𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡, 𝑠𝑒 𝑎𝑓𝑙𝑎̆ 𝑐𝑎̂𝑡𝑒 𝑢𝑛 𝑏𝑢𝑡𝑜𝑛 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑒. 𝐶𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑝𝑙𝑎̆𝑐𝑖 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑎̆𝑟𝑡̦𝑖𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎̂𝑡𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑢𝑛 𝑠̦𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑛𝑢𝑙𝑒 𝑚𝑖𝑐𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑡. 𝑃𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑝𝑙𝑎̆𝑐𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑢𝑠̦𝑖 𝑐𝑎̂𝑡𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑏𝑢𝑡𝑜𝑛𝑖, 𝑙𝑎 𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑐𝑎̆𝑟𝑜𝑟𝑎 𝑠-𝑎 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑢𝑛 𝑓𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑡 𝑟𝑎̆𝑠𝑢𝑐𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑎𝑙𝑎̆. 𝑆̦𝑖 𝑖̂𝑛 𝑠̦𝑎𝑛𝑡̦𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑡𝑜𝑟𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑖𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢-𝑧𝑖𝑠 𝑎𝑙 𝑏𝑟𝑎̆𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑖, 𝑠-𝑎 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑎𝑠𝑒𝑚𝑒𝑛𝑒𝑎 𝑢𝑛 𝑓𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑡 𝑟𝑎̆𝑠𝑢𝑐𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑎𝑙𝑎̆. 
𝐃𝐢𝐦𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢: D=5,8 cm, G=63,19 g.
𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨: Muzeul Olteniei
