vineri, 3 aprilie 2020
Medalia românească: Vipera cu corn
🏅Monetăria Statului a emis un nou produs medalistic dedicat unei reptile deosebite din România. Este vorba despre „vipera cu corn”, cel mai periculos șarpe veninos din România și Europa.
🐍Produsul de colecție „vipera cu corn” – format din medalie și carte falsă poate fi achiziționat la prețul de 906 lei/ set, pentru medalia din argint și de 226 lei/ set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.
Piesa prezintă următoarele detalii tehnice:
🔰Material: Argint 925‰
- Diametru: 60 mm
- Greutate: 185 grame
- Calitate: patinată
- Tiraj fix: 40 bucăți
🔰Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 60 mm
- Calitate: patinată
- Tiraj fix: 60 bucăți
🛒📧Așteptăm comenzile dumneavoastră pe adresa de email: comenzi.online@monetariastatului.ro.
#monetariastatului #vipera #medalii #romanianmint #medals
Sursa informațiilor Monetăria Statului.
Aproximativ 1000 monede medievale, descoperite de-a lungul unei poteci în Danemarca
Un tezaur format din aproximativ 1000 de monede de argint și cupru din Evul Mediu a fost descoperit într-o pădure de lângă Vejle, în sud-estul Danemarcei. Este primul tezaur monetar medieval și cea mai mare comoară din Evul Mediu găsită vreodată în această parte a Danemarcei. Comoara va conferi o nouă lumină asupra istoriei comerțului din această zonă geografică.
Tezaurul a fost descoperit de arheologul VejleMuseerne Kasper Terp Høgsberg, care a căutat într-o zonă în care au mai fost găsite monede anterior: patru dintre monede fuseseră descoperite în martie 2017, alta în august 2018 și alta în septembrie 2019. După cea mai recentă descoperire, Høgsberg a decis să investigheze situl arheologic cu ajutorul un detector de metale. El a fost uimit când detectorul a început să semnalizeze puternic și a găsit rapid monedele, la mică adâncime.
"Inițial am crezut că am găsit vreun portofel sau poșetă pierdută cu 20 de monede, dar am găsit sute de monede. Nu iți vine să crezi când găsești o astfel de comoară! Poate nu se va mai întâmpla niciodată în cariera mea de arheolog!", a spus Høgsberg.
Pentru a obține o imagine de ansamblu a traseului și pentru a găsi locația centrală în care ar fi putut fi îngropat tezaurul, Høgsberg a scanat de-a lungul unei poteci. Pe un versant, detectorul a semnalizat puternic. Arheologul a chemat un coleg și împreună au săpat în jurul zonei indicate de detector. Au găsit și fragmente de ceramică și materiale textile, cu monede încă atașate de acestea. Astfel a fost îngropată comoara: învelită într-o cârpă și depozitată într-un vas.
În total, arheologii au descoperit de-a lungul potecii 803 monede separate unele de altele și de alte obiecte (80% dintre ele din argint, 20% din cupru), dar și aproximativ alte 200 de monede încă atașate materialului textil și vasului supraviețuitor.
La acestea se adaugă cele 6 monede descoperite în ultimii doi ani și posibil și altele găsite întâmplător, pe care drumeții le-ar fi putut descoperi la suprafață în timp ce se plimbau prin pădure. Muzeul a făcut un apel către public pentru a preda orice alte monede găsite acolo.
Majoritatea monedelor din tezaur au fost emise în orașele Ligii Hanseatice din Germania, în jurul anului 1400. Există de asemenea unele monede daneze încă nedatate, precum și una care a fost datată ca fiind din anul 1424. Aceasta este cea mai recentă monedă din cele examinate, deci tezaurul a fost îngropat după acest an.
În prima jumătate a secolului al XV-lea, Erik din Pomerania a condus Danemarca. Au existat conflicte semnificative, unele devenind războaie între Danemarca și orașele hanseate din nordul Germaniei. Cu toate acestea, Liga Hanseatică a rămas principalul partener comercial al Danemarcei de-a lungul perioadei, de unde și numărul mare de monede germane din comoară.
În ceea ce privește puterea de cumpărare din momentul îngropării, este dificil de realizat o conversie precisă a monedelor din comoara de acum 600 de ani. Se estimează că toate monedele de argint din tezaur ar fi putut cumpăra 10 vaci sau ar fi susținut familia unui fermier pentru mai mult de un an.
Cele 803 monede vor fi expuse temporar la Muzeul de Cultură Spinderihallerne din Vejle. Monedele încă atașate materialului textil și vasului supraviețuitor sunt în prezent separate și conservate.
Sursa informațiilor Harta Comorii.
Tezaurul a fost descoperit de arheologul VejleMuseerne Kasper Terp Høgsberg, care a căutat într-o zonă în care au mai fost găsite monede anterior: patru dintre monede fuseseră descoperite în martie 2017, alta în august 2018 și alta în septembrie 2019. După cea mai recentă descoperire, Høgsberg a decis să investigheze situl arheologic cu ajutorul un detector de metale. El a fost uimit când detectorul a început să semnalizeze puternic și a găsit rapid monedele, la mică adâncime.
"Inițial am crezut că am găsit vreun portofel sau poșetă pierdută cu 20 de monede, dar am găsit sute de monede. Nu iți vine să crezi când găsești o astfel de comoară! Poate nu se va mai întâmpla niciodată în cariera mea de arheolog!", a spus Høgsberg.
Pentru a obține o imagine de ansamblu a traseului și pentru a găsi locația centrală în care ar fi putut fi îngropat tezaurul, Høgsberg a scanat de-a lungul unei poteci. Pe un versant, detectorul a semnalizat puternic. Arheologul a chemat un coleg și împreună au săpat în jurul zonei indicate de detector. Au găsit și fragmente de ceramică și materiale textile, cu monede încă atașate de acestea. Astfel a fost îngropată comoara: învelită într-o cârpă și depozitată într-un vas.
În total, arheologii au descoperit de-a lungul potecii 803 monede separate unele de altele și de alte obiecte (80% dintre ele din argint, 20% din cupru), dar și aproximativ alte 200 de monede încă atașate materialului textil și vasului supraviețuitor.
La acestea se adaugă cele 6 monede descoperite în ultimii doi ani și posibil și altele găsite întâmplător, pe care drumeții le-ar fi putut descoperi la suprafață în timp ce se plimbau prin pădure. Muzeul a făcut un apel către public pentru a preda orice alte monede găsite acolo.
Majoritatea monedelor din tezaur au fost emise în orașele Ligii Hanseatice din Germania, în jurul anului 1400. Există de asemenea unele monede daneze încă nedatate, precum și una care a fost datată ca fiind din anul 1424. Aceasta este cea mai recentă monedă din cele examinate, deci tezaurul a fost îngropat după acest an.
În prima jumătate a secolului al XV-lea, Erik din Pomerania a condus Danemarca. Au existat conflicte semnificative, unele devenind războaie între Danemarca și orașele hanseate din nordul Germaniei. Cu toate acestea, Liga Hanseatică a rămas principalul partener comercial al Danemarcei de-a lungul perioadei, de unde și numărul mare de monede germane din comoară.
În ceea ce privește puterea de cumpărare din momentul îngropării, este dificil de realizat o conversie precisă a monedelor din comoara de acum 600 de ani. Se estimează că toate monedele de argint din tezaur ar fi putut cumpăra 10 vaci sau ar fi susținut familia unui fermier pentru mai mult de un an.
Cele 803 monede vor fi expuse temporar la Muzeul de Cultură Spinderihallerne din Vejle. Monedele încă atașate materialului textil și vasului supraviețuitor sunt în prezent separate și conservate.
Sursa informațiilor Harta Comorii.
Bijuterii recuperate din epava care transporta sculpturile Partenonului din Atena
Thomas B., al 7-lea conte al Elginului și al 11-lea contele de Kincardine a fost un nobil, soldat, politician și diplomat scoțian, cunoscut în principal pentru controversata îndepărtare a sculpturilor din marmură din Partenonul din Atena. Legalitatea acțiunilor sale este și acum subiect de dispută între comunitatea internațională și Muzeul Britanic.
Când Thomas a smuls jumătate din marmura sculptată din Partenon, începând cu anul 1801, el a luat de asemenea tone de sculpturi din alte temple, precum și o gamă vastă de antichități din jurul Atenei. El nu a avut permisiunea autorităților otomane pentru aceste acțiuni. Așa-numitul firman otoman despre care a pretins că i-a acordat permisiunea de a prelua sculpturile, de fapt nu exista. Chiar mai mult, un oficial local otoman a plecat să-l oprească atunci când a auzit că Thomas preia marmura din structuri. Dar nobilul l-a mituit pur și simplu pe oficialul local, pentru a scăpa de acesta.
Prada a fost împachetată în 17 lăzi și încărcată pe nava sa, Mentor, care a plecat din Pireu pe 15 septembrie 1802. Două zile mai târziu, nava a început să ia apă la bord și s-a îndreptat rapid spre insula Kythera, din apropierea Ioniei. În timp ce încerca să arunce ancora, nava s-a ciocnit de stâncile din capul Avlemonas și s-a scufundat.
Cele 12 persoane de la bord au fost salvate de o altă navă care trecea prin zonă. Cele 17 lăzi cu comori antice neprețuite au fost recuperate, dar cu un efort mult mai mare. Thomas a cheltuit sume mari de bani organizând o misiune de recuperare efectuată de scafandrii locali, care au reușit în cele din urmă să scoată marmura din apă. Cu toate acestea, nu au reușit să recupereze toate comorile, iar arheologii greci s-au întors la Mentor de mai multe ori de-a lungul anilor pentru a căuta artefactele pierdute. Arheologii maritimi au găsit amfore, vase de piatră, o statuie egipteană, monede și o serie de obiecte britanice, inclusiv gloanțe, pistoale, ceasuri și o busolă.
Cercetarea de la sfârșitul anului trecut a sitului arheologic s-a concentrat în principal pe curățarea, documentarea și conservarea epavei în sine. Echipa a curățat secțiunea supraviețuitoare din coca navei și a făcut fotografii de înaltă rezoluție a întregului sit al epavei, care au fost apoi lipite împreună pentru a crea un mozaic fotografic care va ajuta la inventarierea pe termen lung a resturilor navei.
Obiectele recuperate din epava includ mici elemente ale navei (cum ar fi un scripete de lemn cu porțiuni de frânghie) și artefacte pe care le transporta ca articole de bucătărie, remarcabil conservate, precum și o secțiune a unui picior de lemn.
Au fost găsite și două artefacte deosebite, acestea fiind bijuterii atent lucrate: un inel din aur și o pereche de cercei.
Sursa informațiilor Harta Comorii.
Când Thomas a smuls jumătate din marmura sculptată din Partenon, începând cu anul 1801, el a luat de asemenea tone de sculpturi din alte temple, precum și o gamă vastă de antichități din jurul Atenei. El nu a avut permisiunea autorităților otomane pentru aceste acțiuni. Așa-numitul firman otoman despre care a pretins că i-a acordat permisiunea de a prelua sculpturile, de fapt nu exista. Chiar mai mult, un oficial local otoman a plecat să-l oprească atunci când a auzit că Thomas preia marmura din structuri. Dar nobilul l-a mituit pur și simplu pe oficialul local, pentru a scăpa de acesta.
Prada a fost împachetată în 17 lăzi și încărcată pe nava sa, Mentor, care a plecat din Pireu pe 15 septembrie 1802. Două zile mai târziu, nava a început să ia apă la bord și s-a îndreptat rapid spre insula Kythera, din apropierea Ioniei. În timp ce încerca să arunce ancora, nava s-a ciocnit de stâncile din capul Avlemonas și s-a scufundat.
Cele 12 persoane de la bord au fost salvate de o altă navă care trecea prin zonă. Cele 17 lăzi cu comori antice neprețuite au fost recuperate, dar cu un efort mult mai mare. Thomas a cheltuit sume mari de bani organizând o misiune de recuperare efectuată de scafandrii locali, care au reușit în cele din urmă să scoată marmura din apă. Cu toate acestea, nu au reușit să recupereze toate comorile, iar arheologii greci s-au întors la Mentor de mai multe ori de-a lungul anilor pentru a căuta artefactele pierdute. Arheologii maritimi au găsit amfore, vase de piatră, o statuie egipteană, monede și o serie de obiecte britanice, inclusiv gloanțe, pistoale, ceasuri și o busolă.
Cercetarea de la sfârșitul anului trecut a sitului arheologic s-a concentrat în principal pe curățarea, documentarea și conservarea epavei în sine. Echipa a curățat secțiunea supraviețuitoare din coca navei și a făcut fotografii de înaltă rezoluție a întregului sit al epavei, care au fost apoi lipite împreună pentru a crea un mozaic fotografic care va ajuta la inventarierea pe termen lung a resturilor navei.
Obiectele recuperate din epava includ mici elemente ale navei (cum ar fi un scripete de lemn cu porțiuni de frânghie) și artefacte pe care le transporta ca articole de bucătărie, remarcabil conservate, precum și o secțiune a unui picior de lemn.
Au fost găsite și două artefacte deosebite, acestea fiind bijuterii atent lucrate: un inel din aur și o pereche de cercei.
Sursa informațiilor Harta Comorii.
Important tezaur din Epoca bronzului, descoperit în Londra
Un tezaur din Epoca bronzului, descoperit într-un sit arheologic din estul Londrei, a fost expus pentru prima dată la Muzeul Docklands din Londra. Cuprinzând 453 artefacte din bronz, tezaurul este datat ca fiind din anii 900 - 800 î. Hr. Obiectele din tezaur includ capete de topor, vârfuri de lance, unelte, dar și fragmente de lame de la săbii, pumnale și cuțite. Există două piese foarte rare și neobișnuite: inele decorate de la hamuri de cai. Acesta este cel de-al treilea cel mai mare tezaur din Epoca bronzului descoperit vreodată în Marea Britanie și cel mai mare găsit în Londra.
Tezaurul a fost descoperit pe 21 septembrie 2018, în timpul unei cercetări de descărcare arheologică a unui sit ce urma să fie utilizat pentru extragerea pietrișului. Din fotografiile aeriene realizate în anii '60 se știa că zona are caracteristicile unei amenajări din Epoca bronzului. Pământul amenajat și o incintă au putut fi identificate în fotografii, iar săpăturile arheologice au confirmat prezența a numeroase situri din Epoca bronzului.
Aproape toate obiectele sunt deteriorate. Doar 77 din 453 de obiecte sunt intacte, majoritatea fiind capete de topor. Nu există niciun indiciu privind motivul pentru care fost îngropate împreună.
"Am găsit destul de multe arme, dar și o mulțime de unelte pentru prelucrarea lemnului, cum ar fi dălți. Am găsit de asemenea multe obiece care sunt folosite în prelucrarea metalelor, dar și lingouri care se topeau pentru a fi turnate ca unelte și arme din bronz", a spus Kate Sumnall, curatorul expoziției, adăugând că, în timp ce tezaurul a inclus și brățări, bijuteriile au fost puține. În mod intrigant, unele elemente, inclusiv o serie de topoare pentru prelucrarea lemnului, sunt tipice altor zone geografice, mai precis din Europa.
„Sit-ul arheologic nu este deloc izolat, ci este o parte a unei conexiuni importante cu zone geografice europene, ce implica multă comunicare și, de asemenea, un important comerț de bunuri”, a spus Sumnall, adăugând că topoarele fie au fost cumpărate din alte zone, fie au fost obiecte personale aduse de oameni din alte zone geografice.
Potrivit lui Sumnall, există numeroase explicații posibile pentru tezaur: de exemplu, fie a fost o ofrandă pentru zei, fie a fost o grămadă de gunoi pentru mărfuri din bronz care au fost aruncate pe măsură ce fierul a devenit metalul preferat. O altă sugestie este aceea că ar fi putut fi vorba de un meșter călător care se deplasa de la așezare la alta.
După expertiza autorităților, în luna iulie a anului 2019, tezaurul a fost declarat comoară. Vechimea și numărul artefactelor a contribuit la decizie. Muzeul din Londra a dobândit apoi tezaurul.
Acesta va fi expus la Muzeul Londrei, în perioada 3 aprilie - 25 octombrie 2020. După aceea, va fi mutat la Havering Museum, care este axat pe istoria comunității locale și care a fost inaugurat în anul 2010, în apropiere de sit-ul arheologic unde au fost găsite artefactele.
Sursa informațiilor Harta Comorii.
Tezaurul a fost descoperit pe 21 septembrie 2018, în timpul unei cercetări de descărcare arheologică a unui sit ce urma să fie utilizat pentru extragerea pietrișului. Din fotografiile aeriene realizate în anii '60 se știa că zona are caracteristicile unei amenajări din Epoca bronzului. Pământul amenajat și o incintă au putut fi identificate în fotografii, iar săpăturile arheologice au confirmat prezența a numeroase situri din Epoca bronzului.
Aproape toate obiectele sunt deteriorate. Doar 77 din 453 de obiecte sunt intacte, majoritatea fiind capete de topor. Nu există niciun indiciu privind motivul pentru care fost îngropate împreună.
"Am găsit destul de multe arme, dar și o mulțime de unelte pentru prelucrarea lemnului, cum ar fi dălți. Am găsit de asemenea multe obiece care sunt folosite în prelucrarea metalelor, dar și lingouri care se topeau pentru a fi turnate ca unelte și arme din bronz", a spus Kate Sumnall, curatorul expoziției, adăugând că, în timp ce tezaurul a inclus și brățări, bijuteriile au fost puține. În mod intrigant, unele elemente, inclusiv o serie de topoare pentru prelucrarea lemnului, sunt tipice altor zone geografice, mai precis din Europa.
„Sit-ul arheologic nu este deloc izolat, ci este o parte a unei conexiuni importante cu zone geografice europene, ce implica multă comunicare și, de asemenea, un important comerț de bunuri”, a spus Sumnall, adăugând că topoarele fie au fost cumpărate din alte zone, fie au fost obiecte personale aduse de oameni din alte zone geografice.
Potrivit lui Sumnall, există numeroase explicații posibile pentru tezaur: de exemplu, fie a fost o ofrandă pentru zei, fie a fost o grămadă de gunoi pentru mărfuri din bronz care au fost aruncate pe măsură ce fierul a devenit metalul preferat. O altă sugestie este aceea că ar fi putut fi vorba de un meșter călător care se deplasa de la așezare la alta.
După expertiza autorităților, în luna iulie a anului 2019, tezaurul a fost declarat comoară. Vechimea și numărul artefactelor a contribuit la decizie. Muzeul din Londra a dobândit apoi tezaurul.
Acesta va fi expus la Muzeul Londrei, în perioada 3 aprilie - 25 octombrie 2020. După aceea, va fi mutat la Havering Museum, care este axat pe istoria comunității locale și care a fost inaugurat în anul 2010, în apropiere de sit-ul arheologic unde au fost găsite artefactele.
Sursa informațiilor Harta Comorii.
miercuri, 1 aprilie 2020
La Chitila, acum 6000 de ani, era la modă cuprul
La Chitila, acum 6000 de ani, era la modă cuprul
Primele piese ornamentale din minereuri colorate (malahit sau azurit) au fost prelucrate în zona de sud-est a Europei încă din neoliticul timpuriu (cca. 6100-5900 a.Chr.) și sunt atestate prin descoperiri arheologice de la Măgura și Schela Cladovei (România), Divostin și Lepenski Vir (Serbia).
Confecționarea primelor piese finite din metal (cupru sau aur) la jumătatea mileniului al V-lea a.Chr. marchează trecerea în zona balcanică la perioada eneolitică (din latinescul aeneus, cupru și grecescul lithos, piatră). Acest areal este considerat unul din cele mai vechi centre independente de invenție a metalurgiei cuprului și aurului.
Podoabele confecționate din cupru sau aur cunosc într-o perioadă relativ scurtă o mare diversitate de tipuri, o parte inspirate din modelele perpetuate pe perioada neoliticului (brățări, inele, mărgele, pandantive, ace etc.) și o altă parte fiind inovații (cercei, diademe, saltaleone, ansambluri de verigi, accesorii dentare).
Cele mai relevante date despre modalitatea prin care aceste podoabe ornamentau corpul oamenilor preistorici sunt aduse prin observarea modului de dispunere în raport cu scheletele indivizilor inhumați în cimitirele eneolitice. Spre exemplu, un număr ridicat de morminte descoperite la Durankulak (reg. Dobrich, Bulgaria) au avut ornamente din metal (brățări, inele, cercei, mărgele etc.), dispuse la nivelul încheieturilor mâinilor, zona pieptului, a abdomenului sau a genunchilor defuncților. Cazuri particulare apar în necropola de la Varna I (reg. Varna, Bulgaria), renumită pentru bogăția obiectelor din cupru și aur asociate defuncților sau mormintelor cenotaf (simbolice) și unde întâlnim diverse ansambluri de podoabe din metal.
O descoperire importantă provine din așezarea eneolitică de tip tell de la Chitila-Fermă (jud. Ilfov). În așezare au fost cercetate o serie de morminte atribuite culturii Gumelnița, iar într-unul dintre acestea a fost descoperită o brățară masivă din cupru, cu capetele suprapuse, aflată în Colecția Arheologie a Muzeului Municipiului București. Piesa a fost studiată și prin intermediul analizelor arheometrice de tip XRF (X-ray fluorescence) publicate recent în Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, nr. 5 (http://rcan.muzeulbucurestiului.ro/). Conform rezultatelor, conținutul de cupru depășește 90%, proporția elementelor adiacente fiind redusă, ceea ce întărește ipoteza conform căreia artefactele de acest tip erau confecționate din cupru nativ.
Brățara din cupru cu capetele suprapuse, descoperită la Chitila-Fermă, este expusă în cadrul expoziției tematice „Bijuterii străvechi și mesaje relevante”, expoziție găzduită la Casa Filipescu-Cesianu din Calea Victoriei nr. 151 și va putea fi văzută cât mai curând, odată cu redeschiderea muzeelor noastre pentru public.
Dr. Adelina Darie, conservator, Biroul de Istorie Veche și Arheologie MM
Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.
𝐄̳𝐱̳𝐩̳𝐨̳𝐧̳𝐚̳𝐭̳𝐮̳𝐥̳ ̳𝐥̳𝐮̳𝐧̳𝐢̳𝐢̳ ̳𝐚̳𝐩̳𝐫̳𝐢̳𝐥̳𝐢̳𝐞̳ ̳–̳ ̳𝐂̳𝐨̳𝐜̳𝐡̳𝐢̳𝐥̳𝐢̳𝐢̳ ̳𝐊̳𝐚̳𝐮̳𝐫̳𝐢̳ ̳𝐝̳𝐢̳𝐧̳ ̳𝐩̳𝐞̳𝐫̳𝐢̳𝐨̳𝐚̳𝐝̳𝐚̳ ̳𝐨̳𝐭̳𝐨̳𝐦̳𝐚̳𝐧̳ă̳
𝐄̳𝐱̳𝐩̳𝐨̳𝐧̳𝐚̳𝐭̳𝐮̳𝐥̳ ̳𝐥̳𝐮̳𝐧̳𝐢̳𝐢̳ ̳𝐚̳𝐩̳𝐫̳𝐢̳𝐥̳𝐢̳𝐞̳ ̳–̳ ̳𝐂̳𝐨̳𝐜̳𝐡̳𝐢̳𝐥̳𝐢̳𝐢̳ ̳𝐊̳𝐚̳𝐮̳𝐫̳𝐢̳ ̳𝐝̳𝐢̳𝐧̳ ̳𝐩̳𝐞̳𝐫̳𝐢̳𝐨̳𝐚̳𝐝̳𝐚̳ ̳𝐨̳𝐭̳𝐨̳𝐦̳𝐚̳𝐧̳ă̳
Melcii kauri sunt un grup de moluște marine format din aproximativ 2000 de specii, ale căror cochilii au fost considerate prețioase încă din cele mai vechi timpuri, datorită aspectului lor de porțelan. Au fost utilizate ca podoabe, accesorii vestimentare, amulete și chiar monede.
𝐂𝐨𝐜𝐡𝐢𝐥𝐢𝐢𝐥𝐞, 𝐦𝐨𝐧𝐞𝐝ă 𝐝𝐞 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛
Dintre speciile de kauri, cochiliile melcilor Monetaria moneta (Linnaeus, 1758) și Monetaria annulus (Linnaeus, 1758) au devenit foarte populare în întreaga lume, fiind utilizate atât în trecut, cât și în prezent ca amulete și talismane, fiind un simbol pentru noroc, sănătate și fertilitate.
Totodată, pe lângă valoarea estetică și atributele magice, aceste două specii și-au găsit utilitatea ca valută și au circulat pe glob în mai multe locuri decât oricare monedă din istoria banilor, fiind utilizate predominant în Asia, Africa și Oceania, dar și în America de Nord și în unele locuri din Europa. Aceste moluște, sunt specii native din apele calde ale Oceanului Indian și Pacific, dar cochiliile lor s-au răspândit treptat în afara acestui teritoriu, devenind un mijloc de plată utilizat pentru o perioadă de aproximativ 4000 de ani. Rezultatele cercetărilor arheologice ne arată că au fost folosite din secolul al XXIV-lea î.Hr., până în cea de-a doua jumătate a secolului XX. Totuși, există indicii că ar fi fost folosite ca monede și mai devreme de această perioadă, dar contextul este dificil de separat de utilizarea lor în scopuri ornamentale și ritualice.
𝐃𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐢𝐚ț𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢
Cochilii kauri aparținând acestor două specii au fost descoperite și în Timișoara, în cadrul cercetării arheologice preventive, desfășurată în anul 2014 în Piața Unirii, de către o echipă de arheologi a Muzeului Național al Banatului. Cochiliile descoperite datează din perioada otomană (secolul al XVII-lea, începutul secolului al XVIII-lea) și sunt de dimensiuni mici (lungimea variază între 1.5 cm și 2.1 cm), lungimea minimă menționată în literatură fiind de 1 cm, iar cea maximă de 4.4 cm. Acestea prezintă urme de prelucrare, fiind secționate apical (este îndepărtată partea superioară), precum și urme de uzură, aspecte ce indică utilizarea lor ca mărgele sau pandantive.
*Cochiliile prezentate în imagini fac parte din descoperirea amintită mai sus, cu mențiunea că dispunerea acestora în șirag s-a realizat pentru a ilustra un posibil mod de utilizare, fără a reprezenta contextul în care au fost descoperite.
Cercetare realizată de colega noastră Ionela Slejiuc, muzeograf.
#mnab #eponatullunii
Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.
Lucrarea LUNII APRILIE 2020 la Muzeul Naționa Bran l O cană din faianță, modelată la roată, pictată manual, smălțuită, realizată într-un atelier cehoslovac „Habana” – datată 1730.
O cană din faianță, modelată la roată, pictată manual, smălțuită, realizată într-un atelier cehoslovac „Habana” – datată 1730.
Sursa informațiilor Evenimente Muzeale.
Exponatul lunii martie la Muzeul judetean ”Teohari Antonescu” Giurgiu este un vas de lut, cultura Cernavodă I, descoperit la Mironeşti
Exponatul lunii aprilie este un vas de lut, cultura Cernavodă I, descoperit la Mironeşti de către fostul director al Muzeului Judeţean Giurgiu, arheolog Traian Popa.
Responsabil: muzeograf Iulia Răbâncă
Sursa informațiilor Muzeul Județean ”Teohari Antonescu” Giurgiu.
Decorațiile României în Marele Razboi - 01.04.2020 - VIDEO
Sursa: Youtube Utilizator: Historia Rediviva
Top 10 monede valoroase de 1 cent SUA din anii '20 - 01.04.2020 - VIDEO
Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News
Abonați-vă la:
Postări (Atom)



























