sâmbătă, 25 mai 2019

Percepții asupra spațiului și rolul lor în geneza Evului Mediu






Cercul de Studii Medievale împreună cu Centrul de Studii Medievale al Universității din București vă invită la comunicarea „Percepții asupra spațiului și rolul lor în geneza Evului Mediu occidental” care va avea loc joi, 30.05.2019, ora 18:00, Amfiteatrul Condurachi (etaj 4). Prezintă: Claudia Coldaș, master II Studii Medievale; Gabriel Ban, master I Studii Medievale; Laurențiu Simion, master I Studii Medievale.
***
Cuvintele sunt, de obicei, înşelătoare. Uneori prin faptul că fac trimitere către ceva concret, conferind materialitate unor simple concepte ce apar, la un moment dat, în mintea oamenilor. Cuvântul hartă (engleză: map; latină: mappa) face trimitere către ceva concret, dar greu de definit. În istoriografie se acceptă, aproape în unanimitate, definiţia scrisă în primul volum al seriei The History of Cartography, coordonată de J.B. Harley și David Woodward: „Maps are graphic representations that facilitate a spatial understanding of things, concepts, conditions, processes, or events in the human world.” [Hărțile sunt reprezentări grafice care facilitează o înțelegere spațială a unor lucruri, concepte, condiții, procese ori evenimente din lumea umană.] Ideea principală de la care vă propunem să pornim este cea conform căreia mintea umană are capacitatea de a proiecta, la nivel mental, hărţile locurilor pe care oamenii timpului le-au vizitat sau despre care au citit fără a avea nevoie de o reprezentare grafică a acestora. Percepțiile oamenilor din Evul Mediu timpuriu au avut un rol decisiv în definirea granițelor, având la bază un set de criterii pe care vă propunem să le explorăm împreună.

Claudia COLDAȘ – Master II Studii Medievale

În Britania-saxonă creștinismul apare, într-o primă etapă, atunci când în anul 596, în regatul din Kent, un alai de călugări în frunte cu un anume Augustin sunt trimiși de papa Grigore cel Mare să le vorbească locuitorilor acelui regat despre adevărata credință. Misiunea lui Augustin este menționată în „Historia ecclesiastica gentis Anglorum” [Istoria ecleziastică a poporului englez] scrisă de Beda Venerabilul (c. 672⁄673 - 735) , istoric şi călugăr într-o mânăstire din Suderland. Citit într-o cheie diferită de lectură realizăm că autorul cartografiază, cu ajutorul cuvintelor, un anumit spaţiu astfel că punctul central al întregii naraţiuni pare a fi fost cartografierea Britaniei-saxone, ca un teritoriu format din mai multe regate guvernate de regi diferiţi, dar unificate datorită puterii ecleziastice, accentuând faptul că puterea ecleziastică a fost mai presus de puterea laică.

Gabriel BAN – Master I Studii Medievale
„Spațialitate și chorologie în percepția lui Grigore din Tours”

Demersul de faţă urmăreşte reconstituirea dimensiunii chorologice regăsită în Historia Francorum a lui Grigore din Tours, respectiv a spațialității pe care autorul o are în considerare în compunerea lucrării sale. În vederea redării unei perspective de ansamblu a spațialității și orizonturilor geografice prezentate și descrise în sursa primară supusă analizei, s-au urmărit identificarea, clasificarea, cuantificarea și, în cele din urmă, redarea cartografică a tuturor mențiunilor, descrierilor și referințelor făcute de autorul sursei cu privire la toponime și etnonime. În redarea cartografică a toponimelor și etnonimelor identificate s-a utilizat localizarea geografică actuală a respectivelor poziții, căutându-se în acest fel reconstituirea unei imagini cât mai exacte a cum ar fi putut arăta universul spațial al unui episcop și erudit occidental al secolului VI.

Laurențiu SIMION – Master I Studii Medievale
„Rivalitatea fraco-gotă în spațiul geografic occidental în lumina cronicarilor Evului Mediu timpuriu”

Conflictele armate desfăşurate în spaţiul geografic al Evului Mediu timpuriu occidental au fost o parte importantă a istoriei acestei perioade şi au modelat graniţele regatelor medievale apusene pentru o lungă perioadă de timp, exemple elocvente în acest sens fiind regatele vizigot şi franc. Acestea, luptându-se constant, au întreprins de asemenea și o intensivă activitate diplomatică. O componentă centrală a demersului diplomatic a fost crearea de informaţii militare în interiorul naraţiunilor istorice de către cronicari. Din studierea scrierilor cronicarilor de Ev Mediu timpuriu se poate naşte o imagine a publicului căruia i se adresau şi a intenţiilor autorilor din spatele acestor fragmente de informaţii militare.



Sursa informațiilor aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu