duminică, 25 iunie 2023

DRĂGAICA - SÂNZIENELE

 




Obicei ritual care marchează coptul grânelor și începutul secerișului, Drăgaica s-a practicat în trecut în majoritatea satelor sud-dobrogene. În calendarul bisericesc, data de 24 iunie este cea a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, iar în cel astronomic se situează în preajma solstițiului de vară.
Denumirea de “Drăgaică” se întâlnește în Dobrogea, Muntenia și Moldova, în timp ce pentru Transilvania este generalizat termenul “Sânziene”.
În imaginarul popular, Sânzienele sunt zâne (iele) bune, care dacă sunt respectate dau putere lecuitoare plantelor, înmulțesc holdele și animalele și induc fecunditate femeilor.
Constituită din cântec și joc, sărbătoarea adună la un loc reminiscențe creștine și păgâne. Cu acest prilej, fetele îmbrăcate de sărbătoare, având pe cap coronițe din spice de grâu, însoțite de tineri, culegeau flori de sânziene pe care le foloseau pe tot parcursul anului pentru leacuri și descântece de dragoste. Cu flori de sânziene se afumau și copiii pentru a se vindeca de sperietură sau friguri.
Se crede că izma tăiată în ziua de Drăgaică capătă miraculoase puteri tămăduitoare.
Pentru un viitor rod bogat al grânelor, fetele din sat, având pe cap cununi de sânziene, dansau prinse în hore și atingeau holdele.
Tot în această zi, cea mai frumoasă și harnică dintre fete era aleasă pentru a fi “Drăgaică” până la următorul seceriș. Ea primea o coroniță din spice de grâu, iar fete și flăcăi o plimbau prin sat pentru a fi văzută de toată lumea.
Un alt obicei întâlnit în satele sud-dobrogene era ca, în noaptea de Sânziene, fetele să arunce pe acoperișul casei cununile din flori de sânziene, pentru a face previziuni legate de o eventuală căsătorie. Dacă una dintre cununi atingea hornul, acesta era un semn sigur că fata se va mărita curând.
În popor, ziua de 24 iunie se mai numește “Amuțitul Cucului”, deoarece după această dată cucul încetează a mai cânta, rămânând mut până la Blagoveștenia din anul următor (25 martie). La sate, când nu se mai auzea cântecul cucului, se știa că a venit vremea secerișului.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

sâmbătă, 24 iunie 2023

A mai trecut o noapte magică, ❤️🌙Noaptea Sânzienelor!!!

 





A mai trecut o noapte magică, Noaptea Sânzienelor!!!
Legendele povestesc că Sânzienele, zânele bune care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, se prind în horă în miez de noapte magică şi dau puteri tămăduitoare plantelor. Acesta este și motivul pentru care sărbătoarea Sânzienelor este considerată a fi momentul cel mai bun din an pentru culegerea plantelor de leac.
Vedetele zilei sunt plantele cu flori galbene și cu un miros îmbietor, sânzienele (Galium verum) ce pot fi întâlnite prin fânețe, margini de păduri, de la șes și până în zone subalpine. Numele lor este legat de faptul că înfloresc în jurul zilei de 24 iunie.
Dacă sunt adunate în noaptea magică a Sânzienelor, atunci când zânele le-au descântat, plantele vor avea numeroase calități terapeutice!
#muzeulantipa #Sanziene #24iunie
: Shutterstock

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

Sânzienele – ziua florilor de leac

 




Sărbătoarea Sânzienelor este una dintre cele mai importante sărbători păgâne româneşti, peste care creştinismul a suprapus naşterea Sf. Ioan Botezătorul. Se spune că Sânziana (sora Soarelui, Sântioana) a fost o fată fecioară care, ducându-se la câmp, a făcut o cunună din nişte flori galbene. Venind acasă, a aruncat cununa pe acoperiş, zicând: „Cunună, de te vei opri pe casă, voi trăi şi voi avea viaţă lungă, iar de vei pica jos, voi muri”. Cununa a căzut şi fata a murit. De aici, se spune, a rămas obiceiul ca de Sânziene să se arunce pe case cununi din flori de sânziene, dar nu cu gând de moarte, ci de viaţă şi dragoste.
Odinioară, acest obicei de a face cununi din flori de sânziene, cu funcţie apotropaică, de apărare a oamenilor, animalelor, grădinilor şi holdelor de stihiile naturii (grindină, inundaţii, vijelie, furtună), se întâlnea în toate satele mureşene. Cu timpul însă, transformările din lumea satului au făcut ca multe tradiţii să fie date uitării.
Sânzienele sunt flori galbene, puternic mirositoare, cu putere magică şi tămăduitoare extrem de mare, a căror perioadă de viaţă coincide cu aceea a solstiţiului de vară. Poate de aceea li s-a dedicat acestor flori o zi, o sărbătoare cu dată fixă (24 iunie).
În această zi, Sânziana, zeiţa agrară protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate, cântă şi dansează împreună cu alaiul său nupţial, format din zâne fecioare şi fete frumoase, umblă peste câmpuri şi păduri, pluteşte în aer, bagă bob spicului de grâu, dă miros plantelor de leac, vindecă bolile şi suferinţele oamenilor, în special bolile copiilor, apără holdele de grindină, furtuni şi urseşte fetele de măritat.
Florile de sânziene culese în această zi, se duc la biserică, se sfinţesc şi, aduse acasă, sunt păstrate la icoane tot anul, iar când vine vreme grea, furtună, grindină, se iau câteva fire şi se aruncă în foc, să se împrăştie tunetele şi trăznetele. Dacă-i nesocoteşti ziua lucrând, Sânziana stârneşte vârtejuri şi vijelii, aduce grindină, ia oamenii pe sus şi îi îmbolnăveşte, lasă florile fără leac şi miros.
După Sânziene, scade lungimea zilelor şi se măresc nopţile, belşugul de lumină al verii începe să scadă, se usucă rădăcina grâului iar plantele de leac îşi pierd încet din miros şi din puterea tămăduitoare de boală, cucul încetează să mai cânte şi apar licuricii în păduri.
Sursa: Maria Borzan, Roxana Maria Man, Din zestrea satului mureșean, Tg. Mureș, 2009
Fotografii din arhivă
muzeulreghin.ro

 

Sursa informațiilor Muzeul Etnografic Reghin.

Noi descoperiri arheologice din județul Vâlcea

 

Vineri, 23 iunie, ora 14, la etajul Muzeului de Istorie a Județului Vâlcea, va fi vernisată expoziția temporară (23 iunie – 31 iulie) Noi descoperiri arheologice din județul Vâlcea, o expoziție ce va prezenta artefacte și informații arheologice efectuate din 2015 până în prezent.
Arheologia preventivă în judeţul Vâlcea se leagă de lucrări publice şi private: extinderea reţelei de utilităţi (apă, canalizare etc.), lucrări de consolidare şi restaurare la monumente aparţinând Bisericii Ortodoxe Române, construcţii private de locuinţe cu anexele lor, proiecte naționale de infrastructură energetică sau rutieră (conducta BRUA, Autostrada) ş.a. Rezultatele cercetărilor preventive au fost întotdeauna publicate sub formă de raport dar şi de articole în publicaţii de specialitate, iar unele au fost menţionate şi în mass-media locală sau naţională. De asemenea, patrimoniul Muzeului Judeţean s-a îmbogăţit cu noi obiecte de patrimoniu: piese de ceramică, podoabe, unelte şi arme, monede, datând din preistorie şi până în evul mediu târziu şi epoca modernă.
Amintim doar câteva din siturile și monumentele cercetate: Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ocnele Mari (2018), tranșeele din Primul Război Mondial de la Perișani-Poiana Spinului (2018), Catedrala Arhiepiscopiei Râmnicului (2019-2022), siturile arheologice noi de pe traseul conductei de gaze BRUA (în Gușoeni, Zătreni, Măciuca – 2019-2020), o nouă așezare romană identificată la Mihăești-La Plută (2022), biserica de lemn Sf. Nicolae și Cuvioasa Parascheva, sat Malaia (2023).
Considerăm că, de departe, cele mai inedite și spectaculoase rezultate au fost oferite de cercetările arheologice de la Perișani și de la Catedrala Arhiepiscopiei.
La Perişani-Poiana Spinului, au existat lupte grele pentru capturarea acestei cote în toamna anului 1916. Din trupele germane a acționat Regimentul de Gardă Bavarez, adversarii romani fiind din diviziile a 23-a și a 14-a. În patru puncte, au fost cercetate complexe arheologice cu 8 soldați (schelete) și au fost găsite echipamente militare, muniție, amenajări de tipul tranșeelor și cuiburilor de mitralieră. Săpăturile specialiștilor nu au descoperit doar osemintele a opt soldați, ci și modul înfiorător în care aceștia și-au găsit sfârșitul: surprinși de suflul unei explozii au murit cu arma în mână.
La Arhiepiscopie, în interiorul catedralei, cercetările arheologice au dus la descoperirea bisericii din sec. al XVI-lea formată din pronaos și naos, la care cel mai probabil în sec. al XVIII-lea îi este adăugat pridvorul. Situația stratigrafică din interiorul pridvorului a fost răvășită în sec. al XIX-lea odată cu construcția actualei catedrale, prilej cu care sunt ridicate mai multe complexe funerare de tipul cistelor din cărămidă cu boltă. În aceste ciste, a fost identificată înhumarea a numeroși preoți dar și a doi episcopi. A fost cercetat complexul M.1E. Ca inventar funerar complexul a deținut două cărămizi inscripționate cu numele episcopilor Ștefan (înmormântat în 1693) și Ilarion (înmormântat în 1721) . Scheletul deținea sub craniu cărămida cu inscripția lui Ștefan iar deasupra craniului pe cea a lui Ilarion. Cel mai probabil, la ridicarea cistei de cărămidă, complexul din faza veche a fost deranjat și scheletul a fost îndepărtat.
După cum se observă, faptul că a fost vorba de cercetări arheologice efectuate de arheologi a permis obținerea unor informații valoroase din punct de vedere arheologic şi ştiinţific. Din nefericire, astfel de informații se pierd atunci când artefactele sunt scoase la lumină de detectorişti. Este, de altfel, și cazul mai multor exponate din cadrul acestei expoziții.


Sursa informațiilor Muzeul de Istorie a Județului Vâlcea.

Inscripție care menționează numele martirilor creștini Cyrillos, Kyndeias și Tasios Axiopolis (Cernavoda, jud. Constanța), începutul secolului al IV-lea p. C. (cca 313-337).

 

Inscripție care menționează numele martirilor creștini Cyrillos, Kyndeias și Tasios Axiopolis (Cernavoda, jud. Constanța), începutul secolului al IV-lea p. C. (cca 313-337).


Piesa poate fi admirată în cadrul expoziției Dacia – Ultima frontieră a romanității de la Muzeul Național de Istorie a României.
Expoziția este organizată cu sprijinul Fundației Prietenii Muzeului de Istorie a României și poate fi vizitată până la finalul lunii iulie 2023.
Mai multe detalii despre proiectul expozițional găsiți pe site-ul muzeului: https://www.mnir.ro/expozitia-dacia-ultima-frontiera-a.../
Bilete online: https://mnir.booktes.com/#2020-12-07

 

Sursa informațiilor Muzeul Virtual.

Statuetă celtică de bronz reprezentând un mistreț, Luncani (com. Luna, jud. Cluj), secolul al III-lea a. C. – începutul secolului al II-lea a. C.

 

Statuetă celtică de bronz reprezentând un mistreț, Luncani (com. Luna, jud. Cluj), secolul al III-lea a. C. – începutul secolului al II-lea a. C. 


Piesa poate fi admirată în cadrul expoziției Dacia – Ultima frontieră a romanității.
Expoziția este organizată cu sprijinul Fundației Prietenii Muzeului de Istorie a României și poate fi vizitată până la finalul lunii iulie 2023.
Mai multe detalii despre proiectul expozițional găsiți pe site-ul muzeului: https://www.mnir.ro/expozitia-dacia-ultima-frontiera-a.../
Bilete online: https://mnir.booktes.com/#2020-12-07
Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor MNIR.

Proiectul ,,Moștenirea culturală brașoveană”

 

Muzeul de Etnografie Brașov aduce în atenția publicului patrimoniul cultural intangibil reprezentat de tradiții, semne și simboluri arhaice, muzică și dansuri specifice majorității grupurilor etnice brașovene în cadrul Proiectului ”Moștenirea culturală brașoveană”, cofinanțat de Primăria Municipiului Brașov. Obiectivele proiectului urmăresc promovarea identității culturale și a patrimoniului cultural imaterial al Brașovului multietnic, creșterea gradului de cunoaștere a moștenirii tradiționale a vechii comunități multiculturale a Brașovului în rândul publicului, realizarea unor evenimente culturale de calitate, care pun accentul pe specificul local și pe autenticitate și organizarea unor evenimente de animație stradală dedicate patrimoniului imaterial brașovean. Proiectul se desfășoară pe durata a șase luni, în perioada iunie - noiembrie 2023 și prezintă evenimente de tip spectacol, expoziții și ateliere interactive dedicate publicului tânăr și adult, care au rolul de a valorifica și promova dansurile tradiționale și moștenirea culturală reprezentată de mesajul simbolic aflat pe cămășile tradiționale specifice comunităților din sud-estul Transilvaniei.
În cadrul proiectului se vor desfășura următoarele acțiuni și activități culturale: - expoziții dedicate piesei esențiale a costumului tradițional – cămașa – și a semnelor și simbolurilor ancestrale cusute pe ii, specifice spațiului multietnic sud-est transilvănean, prin intermediul evenimentului ,,Ia și cămașa de acasă”, găzduit de Coresi Shopping Resort și întregului spațiu românesc prin intermediul expoziției „Dincolo de poveste. Graiul straielor străbune”, gărduită de Muzeul de Etnografie Brașov, care cuprinde obiecte de patrimoniu din colecțiile a 12 instituții muzeale de prestigiu din România, piese de valoare deosebită și excepțională reprezentative pentru spațiile etnografice pe care le reprezintă și pentru patrimoniul intangibil național; - ateliere interactive prin intermediul cărora patrimoniul imaterial brașovean reprezentat de legende și tradiții locale, semne și simboluri tradiționale cusute pe piesele de port sunt prezentate și promovate în rândul publicului, atât în spațiul muzeal cât și în școli din Municipiul Brașov și în spații neconvenționale cum ar fi Coresi Shopping Resort; - realizarea unui album de promovare a patrimoniului cultural brașovean și a unei arhive digitale dedicată patrimoniului imaterial din sud-estul Transilvaniei; - spectacole și evenimente publice de animație stradală dedicate prezentării tradițiilor și dansurilor Brașovului multicultural și recuperării și recunoașterii dansului ,,Brașoveanca”, aparținând vechii comunități românești din Schei; - promovarea patrimoniului muzeal în cadrul Evenimentului ,,Ziua porților deschise” la Muzeul de Etnografie Brașov și la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, prin intermediul căruia publicul are posibilitatea să viziteze gratuit spațiile muzeale și să participe la tururi ghidate și evenimente muzeale. Prin intermediul Proiectului ,,Moștenirea culturală brașoveană” Muzeul de Etnografie Brașov aduce un plus de valoare ofertei culturale brașovene prezentând și promovând autenticitatea și multiculturalitatea patrimoniului imaterial specific unor vechi și renumite comunități locale în spații culturale experimentate (muzeu), dar și spații alternative animate de publicul tânăr, care vor conduce la atragerea de public nou, de noi audiențe și la educație prin cultură.


#MoștenireaCulturalăBrașoveană
#ProiectcofinanțatdePrimăriaBrașov
#MuzeuldeEtnografieBrașov

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

O nouă monedă comemorativă din Columbia - 24.06.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Bank of the Republic of Colombia has issued this June a new commemorative coin of 10,000 pesos dedicated to the Naval Battle of Lake Maracaibo, a naval confrontation that took place on July 24, 1823.

The naval battle took place between the squadron of the Navy of the Kingdom of Spain led by Captain Ángel Laborde y Navarro, and the squadron of the Republic of Colombia led by Admiral José Prudencio Padilla from New Granada.

The armed conflict ended with the victory of the Republican forces, since almost the entire Spanish squadron was captured or destroyed. The defeat of the Spanish forces handed over the city of Maracaibo, previously occupied by the royalists, thus definitively consolidating the independence of the former Spanish colonies of New Granada and Venezuela.

To commemorate the battle, every July 24 is celebrated in Colombia and Venezuela, the Day of the Colombian National Navy and the Bolivarian Navy.


On the obverse of the piece we see an image of Admiral José Padilla López, to his left is the text "ADMIRANTE JOSÉ PADILLA LÓPEZ" and the phrase "Die or be free", which is born from a proclamation addressed to his men before starting the historic contest In addition, the following inscriptions are included: "200 YEARS OF THE NAVAL BATTLE OF LAKE MARACAIBO", "JULY 24, DAY OF THE COLOMBIAN NAVY" and "1823-2023". Finally, it includes the image of a ship with its sails unfolded sailing through the ocean.


The reverse incorporates the image of the shield of the Navy of the Republic of Colombia, which contains three stripes, within which are the emblems of the national coat of arms of Colombia: two cornucopias and a grenade, the Phrygian hat and the image of the two Colombian oceans. The following elements are also inscribed: "REPÚBLICA DE COLOMBIA", the year of issue "2023", the face value of 10,000 pesos, and a latent image as a security element that, depending on the angle from which it is viewed, will reflect the initials “BR” or the Arabic numeral “10”.

Specifications

Country: Colombia
Year: 2023
Face Value: 10,000 pesos
Metal: cupronickel
Weight: 21.75g
Diameter: 35mm
Quality: BU
Throw: 200,000
Date of issue: June 21, 2023

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Transnistria - 24.06.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Transnistria 3 rubles 2021 - 620 years of Rashkovo

New commemorative:

"620 years of Rashkovo"

TECHNICAL DATA
 
Composition: nickel plated steel
Diameter: 24.00 mm
Weight: 5.60 g

(image from eBay seller perfect-hobby)

LINK: Pridnestrovian Republican Bank


Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Luxemburg - 24.06.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Luxembourg 2 euro 2023 - 25th Anniversary of the admission of Grand Duke Henri as a member of the International Olympic Committee

New bimetallic circulating commemorative:

"25th Anniversary of the admission of Grand Duke Henri as a member of the International Olympic Committee"

TECHNICAL DATA
 
External ring: copper-nickel
Center disc: nickel-brass, nickel and nickel-brass three layers
Diameter: 25.75 mm
Weight: 8.50 g
Thickness: 2.20 mm

(news by Jo hoogeveen)
(image from eBay seller Filosav)
 
 
Sursa informațiilor aici.